Caracterizarea unui personaj din perspectiva valorilor europene prin metoda harta personajului

Unul dintre scopurile fundamentale de folosire a hărților conceptuale este cel de a sintetiza informațiile, altfel încât ele să fie mai ușor de asimilat. Prin intermediul acesteia se pot prezenta, pe o singură pagină, noțiuni care se pot apoi detalia într-o lucrare care să dezvolte argumentele pe mai multe pagini.

Harta conceptuală este o tehnică de organizare vizuală a conceptelor și legăturilor dintre ele. Aceasta a apărut ca urmare a teoriilor lui David Ausubel și ale lui Joseph D. Novac. „Ideea fundamentală a psihologiei cognitive a lui Ausubel constă în faptul că învăţarea se efectuează prin asimilarea noilor concepte şi propoziţii în conceptele şi propoziţiile deja existente în sistemul-cadru al conceptelor celui ce învaţă, sistem numit şi structură cognitivă. Metoda hărților conceptuale constă în învăţarea elevilor să realizeze reprezentări grafice ale cunoştinţelor care asigură vizualizarea unui grup de concepte interdependente, precum şi a interrelaţiilor dintre acestea. Într-o hartă conceptuală, conceptele încadrate în pătrate, cercuri, ovale etc. sunt conectate prin linii, pe care sunt notate verbe sau propoziţii ce clarifică relaţiile dintre noţiuni.” (5)

Tendința care se regăsește în învățământul actual este aceea de a realiza conexiuni între valorile culturale tradiționale ce aparțin unor popoare diferite, diversitatea fiind principiul de bază al unității.  Ȋn acest sens, există numeroase proiecte organizate la nivel european, prin programele  ERASMUS+, prin intermediul cărora se încearcă un schimb de valori culturale între mai multe țări, fiecare din participanți având ocazia de a descoperi elemente originale legate de cultura altor țări, dar şi elemente comune regăsite în culturi diferite. Există un set de valori culturale europene spre care tindem, însă acestea nu sunt un element de noutate în cultura română,  ele fiind prezente în  viața noastră  din cele mai vechi timpuri. O dovadă a faptului că noi le-am avut şi le avem încă în vedere o reprezintă faptul că ele se regăsesc în basmele româneşti.

În cadrul orelor dedicate basmului „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă, din învățământul liceal, una din ore este dedicate caracterizării personajului principal. Respectând etapele caracterizării unui personaj, am considerat că prin intermediul analizei şi argumentării putem integra valorile culturale europene în cadrul portretului moral al protagonistului.

O primă etapă a lecţiei este lectura, direcţionată de cadrul didactic ȋn sensul identificării ȋn text a caracteristicilor personajului principal, precum și a argumentelor care ȋnsoţesc aceste trăsături.  Prin metoda hărţii conceptuale se pleacă de la numele personajului ( Harap-Alb), care se află ȋn centrul hărţii, aceasta ramificându-se ȋn nouă braţe, câte unul pentru fiecare valoare ce urmează a fi identificată.  La rândul lor, aceste nouă idei se vor ramifica, fiecare ȋn parte ȋn alte trei-patru argumente preluate din textul literar,  după cum urmează:

I. Respectarea drepturilor omului:
Harap –Alb este victimă, deoarece pe parcursul basmului ȋi sunt ȋncălcate dreptul la:
1. libertate (ţinut captiv ȋn fântână),
2. demnitatea ȋn calitate de fiinţă umană (nu este lăsat să stea la masă alături de ceilalţi),
3. egalitate (este transformat ȋn sclav),
4. ȋncredere (ȋi este ȋnșelată ȋncrederea ȋn oameni),
5.  respectarea legilor (Spânul nu respectă nicio lege, nici cele morale, nici cele ale regatului Ȋmpăratului Verde).

II. Loialitate/ onoare:
1. Personajul este loial jurământului depus, chiar dacă acesta este unul nedrept.
2. Respectă și statutul de slugă, deoarece atunci când a avut de predat stăpânului său salata din Grădina Ursului și nestematele din pădurea cerbului fermecat, nu a păstrat nimic pentru el.

III. Suportul reciproc și munca ȋn echipă se regăsesc ȋn relaţia cu toţi prietenii pe care și-i face pe parcurs, principala calitate a personajului fiind cea de lider, acesta reușind să se folosească de defectele personajelor ajutătoare și să le transforme ȋn calităţi. Se folosește tehnica bulgărelui de zăpadă, nucleul acestui grup fiind Harap-Alb, ȋnsă absenţa unuia din cei pe care ȋi are alături ar fi dus la eșecul probelor și la moartea tuturor:
1. Calul ȋi devine tovarăș de drum, ȋnsă, supărat pe Harap-Alb deoarece l-a lovit cu căpăstrul, calul ȋl pedepsește urcându-l și coborându-l brusc,  Ia, așa am amețit și eu, stăpâne. (…) Vorba ceea: una pentru alta. Ei pleacă la drum pe picior de egalitate.
2. Sfânta Duminică, discriminată iniţial din cauza aspectului, ȋi câștigă ȋncrederea și ȋi devine partener de nădejde ȋn aproape toate probele pe care le va da tânărul, excepţie fiind ȋnsurătoarea, aceasta fiind o decizie ce trebuie să aparţină doar tânărului.
3. Fiecare din prietenii pe care ȋi alege sunt inutili ȋn aparenţă, respinși de societate, fie din cauza defectelor fizice (monstruleţii simpatici), fie deoarece par nesemnificativi (albine, furnici), ȋnsă personajul le acordă respect.

IV.  Libertate:
1. Eroul ȋși câștigă libertatea la finalulbasmului, ea fiindu-i luată ca o consecinţă a neascultării sfatului părintesc. Toate personajele, centrate ȋn jurul personajului principal, au rolul de lupta pentru a recăpăta libertatea eroului. Harap-Alb nu deţine puteri neobișnuite, el fiind asemeni oricărui tânăr din lumea ȋnconjurătoare. Singurul atu este capacitatea de a-și alege prietenii .
2. Spânul este pedepsit prin moarte pentru ȋngrădirea libertăţii.
3. Va respecta, ȋn calitate de ȋmpărat, libertatea celorlalţi, deoarece a ȋnţeles cât este de preţioasă.

V. Egalitate:
1. Eroul ȋși tratează prietenii drept egali, ȋn ciuda defectelor lor. Ȋn drumul său ȋi ȋntâlnește, rămâne uimit de trăsăturile lor, ȋnsă nu ȋi judecă. Le spune fiecăruia, Dacă-i așa, hai și tu cu noi, (…) că doar n-am a te duce în spinare. fapt ce  atestă toleranţa personajului.
2. Craiul acordă șanse egale copiilor săi de a se dovedi demni de a fi ȋmpăraţi, ȋnsă doar cel mic se rușinează de eșecul fraţilor mai mari și de suferinţa tatălui, cu toate că el ȋncă nu și-a ȋncercat norocul.
3. Chiar și temutul Ȋmpărat Roș nu tine cont de aparenţele grupului care ȋl ȋnsoţea pe Harap-Alb, și le dă șansa de a se dovedi vrednici de a-i peţi fata, prin trecerea probelor, respectându-și apoi cuvântul dat.

VI. Iubire consensuală şi libertate a gândirii:
1. Spânul este pedepsit nu doar pentru că a furat identitatea lui Harap-Alb, ci pentru că a ȋncercat să o forţeze pe fata ȋmpăratului Roș să ȋi devină soţie, cu toate că nu el era cel care a cucerit-o. Basmul face la final dreptate  eroului, acesta fiind sigur că cea pe care o iubea se ridică la ȋnălţimea așteptărilor și ȋi va fi alături (Dormeai tu mult și bine, Harap-Alb, de nu eram eu).
2. Fata este cea care ȋl alege pe Harap-Alb, intuind adevărul despre Spân, deciziile sentimentale neputând fi supuse unor reguli impuse cu forţa.

VII. Armonie între națiuni
1. Harap-Alb dovedește faptul că susţine armonia ȋntre naţiuni deoarece are grijă să ajute furnicile și albinele, ȋn ciuda faptului că se află ȋn misiune şi este răsplătit prin ajutor reciproc
2. Lipsa de comunicare ȋntre fraţi, ȋn cazul Craiului și a lui Verde Ȋmpărat, duce la confuzie, acesta din urmă fiind ușor de păcălit de Spân, deoarece nu ȋși cunoștea nepoţii.

VII. Toleranță, prietenie, integrare şi sociabilitate;
1. Defectele celor cinci, Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, sunt ȋntâlnite ȋn orice comunitate, ele fiind ușor de acceptat de erou. Nu se simte deranjat de ele, ci le transformă ȋn calităţi.
2. El este cel căruia cei cinci ȋi datorează integrarea ȋn grup.
3. Asemeni lor, eroul știe că este o slugă a Spânului și se comportă ca atare. Odată ajuns împărat va fi capabil să accepte diversitatea oamenilor, devenind un lider bun și corect.
4. Faptul că Harap- Alb este sfătuit de tatăl să să se ferească de omul spân şi de omul roş nu este un mod de a-l învăța să facă discriminare între oameni, ci vine din experiența din tinerețe a acestuia.

VIII. Generozitate:
1. Oferă bani Sfintei Duminici
2. Dedică timp ajutorării celor mai mici decât el, ȋn ciuda faptului că Spânul ȋl aștepta să vină cu fata de ȋmpărat.
Prin intermediul hărții concepuale se realizează astfel un portret moral complet al personajului, fiind recute în revistă şi valorile europene.

Bibliografie:
1. Novak J.D., Gowin D.B., Johansen G.T. The use of concept mapping and knowledge: Vee mapping with junior high school science students // Science Education. – Vol.67. – 1983. – No5. – P.625-645
2. Novak J.D. Learning, Creating and Using Knowledge: Concept maps as facilitative tools for schools and corporations. Mahwah, N.J., Lawrence Erlbaum & Assoc., 1998, p.19-79; p.227-230.
3. Ausubel D. The use of advance organizers in the learning and retention of meaningful verbal materials. Journal of Educational Psychology. – New York, 1960, 51(5), p.267-272.
4. Creangă, Ion. Poveşti, povestiri, amintiri. Editura Poseidon, Bucureşti, 2012, p.133-226.
5. Crocnan, Elena. Didactici particulare. Online: http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/41.P.259-263.pdf (februarie 2020).

 

prof. Gabriela Bobu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/gabriela.bobu

Articole asemănătoare