Blocajele creativității la ciclul primar

A considera creativitatea ca fiind atributul doar al anumitor persoane este, din punct de vedere al ştiinţei psihicului, o greşeală imensă.
Marile invenţii sau operele de artă reprezintă doar limita superioară a aptitudinilor transformate în talent creativ. De fapt, orice fiinţă umană este creativă, într-un fel sau altul, chiar începând din mica copilărie. Din acest punct de vedere, dacă am analiza comportamentul unui prunc, am constata că, în realitate, el nu descoperă lumea ci o recreează.

„Elementul creator nu trebuie să-l căutăm numai în aşa-zisele activităţi superioare, în orice activitate şi în orice făptură umană se poate găsi. Fără acest instinct al creării, progresul social nu poate fi cu putinţă. Numai şcoala sau o viaţă socială cu tendinţe de nivelare şi subjugare mai pot toci instinctul creaţiei.” (Petrescu, I., C, 1973, p. 173)

Jocurile copilăriei sunt primele „capodopere”, îmbinând fantasticul şi realul cu naturaleţea de care sunt capabili doar prea puţini dintre adulţii-artişti. Nu putem uita faptul că numeroşi copii prezintă înclinaţii artistice sau tehnice. Cert este că orice copil dispune nu numai de capacitatea de a se juca şi a învăţa , ci şi de aceea de a crea.

Încă din preşcolaritate, locul şi rolul central în creaţia copiilor îl ocupă şi îl are imaginaţia care îşi dezvoltă, la această vârstă, multe dintre funcţiile sale, dintre care:

  • funcţia de completare care va da posibilitatea înţelegerii unor situaţii ambigue sau lacunare;
  • funcţia de proiectare şi anticipare care va permite înţelegerea succesiunii evenimentelor, consecinţelor lor.

Alături de imaginaţia reproductivă se dezvoltă acum şi unele forme de imaginaţie creatoare (de exemplu, capacitatea copilului de a integra posibilul în real). În activitatea creatoare a copilului participă însă nu doar imaginaţia, ci şi importante elemente de ideaţie, capacităţi de figurare (redare), deprinderi şi priceperi. Totodată, în toate studiile preşcolarităţii, o mare importanţă o are latura afectivă a creaţiilor.

Creativitatea este un proces complex care angajează întreaga personalitate a elevului. În şcoală nu se poate vorbi de creaţii de mare originalitate decât la elevii excepţionali, la ceilalţi fiind vorba doar de un potenţial creativ ce urmează a fi dezvoltat pe diferite căi, atât în procesul de învăţământ cât şi în cadrul activităţilor extraşcolare.

Dar pentru a putea dezvolta cu adevărat eficient acest potenţial creativ al micului şcolar trebuie mai întâi înlăturate o serie de bariere, de blocaje, cum ar fi:

Blocajele culturale:

  • Conformismul (atât la nivelul elevului cât şi al cadrului didactic);
  • Neîncrederea în fantezie şi preţuirea exagerată a gândirii logice.

Blocajele metodologice:

  • Rigiditatea tiparelor (algoritmilor) – care închistează gândirea divergentă, creativă.
  • Adoptarea pripită a primelor soluţii şi complacerea în soluţii mediocre;
  • Atitudinea  rigidă a învăţătorului în aplicarea metodelor şi procedeelor de lucru, reflectată prin exagerarea accentului pus pe tipul convergent de gândire.
  • Fixitate funcţională (folosirea obiectelor doar în scopul pentru care au fost create deşi ele ar putea oferi lejer şi alte utilizări)
  • Critica prematură.

Blocaje emotive:

  • Teama de a nu greşi;
  • Egocentrismul reflectat printr – un comportament centrat pe sine însuşi care nu mai poate fi receptiv la ceea ce se petrece în jur, dialogul cu ceilalţi realizându–se greoi, uneori imposibil;
  • Descurajarea rapidă din cauza timpului îndelungat  şi a efortului susţinut pe care îl necesită soluţionarea unei probleme;
  • Dorinţa de ordine şi respingere a ambiguităţii;
  • Dependenţa excesivă faţă de opiniile altora ;
  • Graba de a accepta prima idee;
  • Descurajarea rapidă;
  • Dorința exagerată de a-i întrece pe alţii.

Un învăţător care va reuşi să elimine din calea elevilor săi aceste blocaje, să se deschidă odată cu ei spre creativitate, ieşind din tiparele învăţământului formal va avea cea mai mare satisfacţie sufletească atunci când, peste ani, îşi va vedea „copiii” mari creatori ai societăţii omeneşti.

Bibliografie:
ANTOHE, Georgeta; HUŢUPAŞ, Iuliana – Psihopedagogia jocului, Galaţi, Editura NITNELAV, 2002.
DULGHERU, Maria; MOCANU, Sofia (coordonatori) – Creativitate în învăţământ, Focṣani, Editura Terra, 2004.
ROCO, Mihaela, – Creativitate ṣi inteligenţă emotională, Iaṣi, Editura Polirom, 2004

 

prof. Carmen Gruia

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/carmen.gruia

Articole asemănătoare