Eficienţa metodelor didactice se observă cel mai bine în gradul de participare a elevilor în procesul învăţării. În acest sens, o maximă eficienţă au dovedit-o strategiile interactive, prin care se poate realiza cu succes activizarea elevilor – condiţie sine qua non a obţinerii unor performanţe şcolare. Folosind abordări didactice constructive și strategii interactive în sprijinul exersării actului comunicării, îmbrăcând astfel procesul instructiv-educativ într-o formă inovatoare, plăcerea funcţională ce acţionează asupra școlarului mic va creea o nouă formă de interes şi de participare, care va fi mult superioară atenţiei realizate prin constrângere.
Este prezentată în continuare o modalitate de optimizare a abordării textului literar la școlarul de vârstă mică, prin metoda Predicției pe baza unor termeni dați, având drept suport:
a) Textul literar Hainele cele noi ale împăratului¸ de Hans Christian Andersen. Termenii-cheie: împărat, bani, doi croitori mincinoşi, fire de aur şi de mătase, primul ministru;
Elevii au primit timpul şi sarcinile de lucru:
– să descopere ce legătură poate fi între termenii daţi;
– să creeze un scurt text folosind termenii-cheie;
– să scrie textul pe caiet.
Elevii au primit fişele de lucru individuale, care au avut câte trei rubrici fiecare:
– Ce crezi că se va întâmpla?
– De ce crezi aceasta?
– Cum s-a întâmplat în povestire?
Elevilor le-a fost citit primul fragment din textul împărţit, în prealabil, în patru fragmente:
1. Primirea celor doi croitori mincinoşi de către împărat;
2. Trecerea timpului în zadar;
3. Vizitele primului-ministru şi împăratului în camera de lucru;
4. Aflarea adevărului despre haine.
Elevilor le-a fost citit primul fragment din basm, apoi li s-a cerut să scrie în prima coloană din fişă ce cred ei că s-a întâmplat mai departe şi de ce cred acest lucru, în cea de-a doua coloană. Când au terminat lucrul, câţiva dintre ei şi-au prezentat părerile.
Elevii au comparat textul creat de ei, cu textul basmului pe care l-au auzit. A fost evidenţiat textul cel mai apropiat, din punct de vedere al conţinutului, de cel al basmului.
În continuare, este redată una din fişele de lucru ale elevilor:
Ce crezi că se va întâmpla? 1. Croitorii au luat banii şi şi-au cumpărat lucrurile de care aveau nevoie ca să lucreze firele de aur şi de mătase de la împărat. Apoi s-au apucat de lucru.
De ce crezi aceasta? 1. Pentru că aveau bani, fire de lucru şi trebuia să facă hainele pentru împărat.
Cum s-a întâmplat în basm? 1. Croitorii şi-au cumpărat războiul de ţesut, dar se prefăceau că lucrează, în timp ce ei petreceau.
Ce crezi că se va întâmpla? 2. Primul-ministru a văzut că nu este nimic de lucrat şi şi-a dat seama că croitorii sunt mincinoşi, aşa că i-a dat afară fără nici un ban.
De ce crezi aceasta? 2. Pentru că se vedea războiul gol, iar primul-ministru nu era prost.
Cum s-a întâmplat în basm? 2. Primul-ministru nu a văzut nimic lucrat, dar, de frică să nu îl creadă împăratul prost, a spus că este cel mai frumos material lucrat vreodată.
Ce crezi că se va întâmpla? 3. Împăratul i-a pedepsit rău pe croitorii mincinoşi.
De ce crezi aceasta? 3. Pentru că nu avea nici o haină şi croitorii îl minţiseră.
Cum s-a întâmplat în basm? 3. Împăratul a mers la paradă cu hainele cele noi şi toată lumea le lăuda frumuseţea. Doar un copil a îndrăznit să spună că este dezbrăcat, dar, din mândrie, el nu a vrut să recunoască.
b) Textul literar „Căciula din blană de lup” de Virgil Carianopol. Termenii dați au fost :
bunica, pădure, Ionică, bidon de gaz, chibrituri, pădurar, blana de lup;
Elevii au primit timpul şi sarcinile de lucru amintite în textul anterior. Când s-a scurs timpul dat, câţiva elevi au prezentat textele create de ei. În cea de-a treia fază, elevii au primit fişele de lucru individuale cu câte trei rubrici. Elevilor le-a fost citit primul fragment din textul împărţit, în prealabil, în patru fragmente:
1. Ionică ducea bunicii lui un bidon de gaz și niște chibrituri ;
2. Înconjurat de lupi, copilul dă foc unui copac;
3. Băiatul îl salvează pe pădurar;
4. Drept răsplată, Ionică primește o căciulă din blană de lup.
În continuare, li s-a cerut elevilor să scrie în prima coloană din fişă ce cred ei că s-a întâmplat mai departe şi de ce cred acest lucru, în cea de-a doua coloană. Când au terminat lucrul, câţiva dintre ei şi-au prezentat părerile.
A urmat citirea următorului fragment de către învăţător şi scrierea în coloana a treia a urmării reale a povestirii. Apoi, la fel ca prima dată, scrierea şi prezentarea părerilor asupra continuării textului. S-a procedat la fel cu al treilea fragment, iar al patrulea a încheiat povestirea.
În ultima fază, elevii au comparat textul creat de ei, cu textul pe care l-au auzit. A fost evidenţiat textul cel mai apropiat, din punct de vedere al conţinutului, de cel al povestirii.
Mai jos este redată una din fişele de lucru ale elevilor.
Ce crezi că se va întâmpla? 1) Bunica lui Ionică locuia în pădure. Într-o zi, băiatul îi ducea un bidon de gaz și niște pachete de chibrituri.
De ce crezi aceasta? 1) Pentru că bunica lui avea nevoie de gaz pentru lampă.
Cum s-a întâmplat în povestire? Ionică, un băiat îndrăzneț, de vreo șapte ani, plecat singur să ducă bunicii sale un bidon cu gaz și câteva pachete de chibrituri, înainta încet pe marginea șanțului.
Ce crezi că se va întâmpla? 2) Deodată îi ieși în cale un lup. Ionică aruncă tot ce avea la el și o luă la fugă.
De ce crezi aceasta? 2) Pentru că lui Ionică îi era tare frică de lupi.
Cum s-a întâmplat în povestire? 2) Lupii, la câțiva pași, îl priveau cu ochi scântâietori, dându-i ocol.(…)Începu să scurme zăpada de la rădăcina fagului și, turnând pe pământ gazul cu care se ducea în cătun, scoase chibriturile și-i dădu foc. Lupii s-au depărtat puțin, dar n-au plecat. Au început să urle, să scurme zăpada cu labele.
Ce crezi că se va întâmpla? 3) Tocmai atunci sosi pădurarul. El îl împușcă repede pe lup și îl salvă pe Ionică.
De ce crezi aceasta? 3) Pentru că îl auzi țipând pe Ionică.
Cum s-a întâmplat în povestire? 3) La lumina lor, Ionică a văzut, în zăpadă, o dâră de sânge care ducea până-n șanțul din apropiere. S-a luat după ea și a descoperit la doi pași trupul pădurarului alături de un lup, care zăcea cu un cuțit înfipt în coastă.
(…) Ionică s-a aplecat atunci asupra lui, a luat un pumn de zăpadă și a început să-i frece fața. Abia atunci, pădurarul a deschis ochii. N-a mai avut vreme decât să-l întoarcă pe partea cealaltă, ca să nu înghețe.
Ce crezi că se va întâmpla? 4) Copilul a tras trupul lupului mort lângă pădurarul înghețat, până când au fost găsiți.Când s-a însănătoșit, pădurarul i-a dăruit blana de lup lui Ionică
De ce crezi aceasta? 4) Ca să-l încălzească pe pădurarul înghețat.
Cum s-a întâmplat în povestire? 4) Dus la spital, nea Ilie s-a făcut curând bine, iar drept recunoștință, din blana lupului cu care se luptase și pe care izbutise să-l răpună, i-a făcut lui Ionică o căciulă și un guler la palton. Mai târziu, când băiatul s-a dus la școală, domnul învățător l-a așezat în banca întâi, povestind tuturor copiilor întâmplarea cu lupii, lăudându-i curajul și priceperea.
Observaţiile făcute asupra aplicării metodei au fost următoarele:
- se focalizează atenţia elevilor asupra noţiunilor cu rol esenţial în înţelegerea textului;
- este stimulată creativitatea elevilor;
- are loc o anticipare logică a acţiunii.
Strategiile didactice folosite, fiind activizatoare, alternative, de acțiune și de restructurare a conținuturilor, au dus la dezvoltarea atenţiei, memoriei, imaginaţiei, creativității, dorinţei de a citi şi expune, capacității de selectare, sistematizare, de asociere, lărgind orizontul cunoaşterii elevilor;
Bibliografie
1. Casangiu, Larisa Ileana, Repere în organizarea procesului didactic la disciplina Limba şi literatura română, în învăţământul primar, ediția a II-a, Ed. Nautica, Constanţa, 2009
2. Dragu, Anca, Psihologia şi pedagogia şcolară, Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2004
3. Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare –clasa a IV-a, Ed. CARMINIS, Piteşti, 2002
4. Logel, Dumitru, Popescu, Elena, Stroescu-Logel, Elena, Sinteze de metodică a predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura CARMINIS, Piteşti, 2006