Auzim tot mai des vorbindu-se de faptul că este nevoie să pregătim elevii pentru o profesie care, poate, nici măcar nu există în acest moment, pentru că dinamica pieței muncii impune un ritm alert de adaptare la noua realitate. A rămâne fideli unor modele tradiționale de învățare, care, deși și-au dovedit în mare parte eficacitatea, au avut și au încă limitele lor nu este tocmai o decizie înțeleaptă, indiferent de cât de mult ne raportăm la cum era ”pe vremea noastră”. Prezentul este cel care contează, iar el trebuie întotdeauna gândit în paradigma viitorului.
Niciodată până acum nu a fost o atât de mare bogăție informațională, o atât de vastă deschidere spre infinite posibilități de dezvoltare și armonizare cu o lume în continuă mișcare, așa că nu putem decât să fim flexibili și să orientăm tinerii spre un viitor care să nu-i ia pe nepregătite. Tocmai de aceea, este esențial să acceptăm că inteligența artificială, ca fundament al inovării, va câștiga tot mai mult teren în procesul de învățare. Asta nu înseamnă că ea va înlocui la un moment dat profesorii sau că va influența în mod semnificativ procesul decizional uman, ci, dimpotrivă, va alcătui un context mai amplu în care cadrul didactic să fie mai conectat la particularitățile individuale și la nevoile elevilor. În fond, să nu uităm că educația se face, în primul rând, cu sufletul și abia după aceea cu instrumente care să înlesnească procesul. Prin urmare, atâta vreme cât implică interacțiune socială, ea nu ar putea fi niciodată mutată doar pe ecranul unui dispozitiv.
În luna martie 2024, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a publicat versiunea actualizată a Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA) 2024-2027, însoțită de proiectul de Hotărâre de Guvern pentru adoptarea acesteia și de Nota de fundamentare. Trebuie precizat faptul că, încă din anul 2020, atunci când a fost lansată Strategia de digitalizare a educației SMART-Edu, au existat diverse inițiative legate de introducerea tehnologiilor bazate pe IA în predarea din învățământul preuniversitar.
Potrivit SN-IA, prin sistemele bazate pe inteligența artificială ”se monitorizează abilitățile și progresul elevului, se personalizează procesul de predare/învățare și, totodată, se generează predicții și recomandări vocaționale”. În această ordine de idei, domeniul va fi abordat în discipline opționale la liceu, astfel încât metodele de transmitere a cunoștințelor și de evaluare să fie adecvate timpului prezent.
Oricât de ambigue pot părea noile tehnologii, utilizatorii sunt de mult timp familiarizați cu ele, fie că vorbim de clasicele motoarele de căutare pe internet, de sistemele de recomandare, de tipul celor utilizate de YouTube sau Netflix, de cele care înțeleg vorbirea umană, cum ar fi Siri și Alexa, sau de instrumentele generative care creează artă sau conținuturi informaționale.
În această ultimă categorie intră ChatGPT, o tehnologie care utilizează o rețea de neuroni artificiali ce antrenează o cantitate masivă de date, pentru a genera limbaj natural într-un mod coerent și relevant. Fiind deja atât de cunoscută în rândul copiilor și adolescenților, se pune întrebarea: această platformă îi ajută cu adevărat pe elevi să învețe?
Iată câteva argumente în favoarea utilizării acestui asistent virtual:
- Accesul rapid la informații conduce la o eficientizare a timpului, pentru că întrebările și curozitățile elevilor își pot găsi răspunsuri documentate, pentru care să nu fie necesară deplasarea la biblioteci și librării;
- Suport în rezolvarea sarcinilor de lucru, pornind de la explicații referitoare la modul de rezolvare a unor itemi, până la conceperea unor texte sau rezolvarea unor exerciții și probleme. Răspunsul personalizat, recomandările cu privire la aspectele care pot fi îmbunătățite, propunerile de rezolvări și feedbackul se obțin în timp real;
- Programe de învățare adaptivă (adaptive learning), prin generarea unor sarcini de lucru, pe baza materialelor didactice sau a cunoștințelor dobândite în clasă. Elevii își exersează astfel abilitățile într-un mod interactiv, printr-o experiență de învățare dinamică și captivantă;
- Creativitatea și gândirea laterală a elevilor sunt stimulate, în vederea explorării unor perspective noi. Acest aspect se concretizează mai ales atunci când se solicită redactarea unor texte imaginative sau formularea unor argumente pe teme de impact.
Însă folosirea tehnologiei ChatGPT de către elevi implică și unele pericole, deloc de neglijat, mai ales atunci când aceasta nu este gestionată în mod corespunzător. Iată câteva dintre ele:
- Furnizarea unor informații și soluții incorecte sau incomplete în situațiile în care elevii nu conștientizează erorile algoritmului sau nu stăpânesc respectiva materie școlară;
- Utilizarea excesivă a ChatGPT poate crea dependență și îi împiedică pe elevi să-și dezvolte abilitățile de gândire critică și de rezolvare a problemelor, afectându-le capacitatea de a formula propriile idei și de a le exprima în mod autonom;
- Realizarea unor texte, referate, eseuri, proiecte, articole sau lucrări fără precizarea surselor conduce la plagiat și la fraudă intelectuală, conducând la o problemă de etică în sine;
- Riscul de a periclita confidențialitatea și securitatea datelor, prin furnizarea informațiilor legate de nume, locație sau alte detalii sensibile.
Iată de ce, pentru diminuarea acestor riscuri, este important ca profesorii să se asigure că asistentul virtual este utilizat într-un mod responsabil de către copii, într-un context educațional mai larg și nu doar pentru realizarea unor sarcini punctuale, într-un timp scurt și fără efort. Mai mult decât atât, ar trebui să existe discuții deschise atât la școală, cât și în familie, referitoare la limitele și riscurile utilizării tehnologiei în procesul de învățare, cu atât mai mult cu cât aceasta, știm bine, nu va suplini gândirea critică a elevului, abilitățile de analiză și capacitatea lui de aplicare a cunoștințelor în diverse situații.
În definitiv, cei doi piloni care vor susține educația de mâine sunt expertiza umană și inteligența artificială. Încă din acest moment este dificil să ne imaginăm un demers didactic în lipsa acestor componente și, dacă vrem generații de elevi cărora să nu le displacă școala, atunci trebuie să le oferim un mediu personalizat și stimulant care să îi motiveze și să îi implice în procesul instruirii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, folosirea instrumentelor moderne de adaptare la provocările viitorului este esențială.
Resurse bibliografice
www.oracle.com/ro/artificial-intelligence/what-is-ai/
www.mcid.gov.ro/strategia-inteligenta-artificiala/
www.mcid.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/nota-de-fundamentare-proiect-hg_SN-IA-final-martie-intern.pdf
www.adr.gov.ro/wp-content/uploads/2024/02/Strategie-Inteligenta-Artificiala-22012024-1.pdf
Priten Shah, Ai and the Future of Education: Teaching in the Age of Artificial Intelligence, Editura Wiley Jossey-Bass, 2023