Cercetările privind rezultatele la învățătură relevă frecvent disparități semnificative în performanțele școlare, în special în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și al celor cu tulburări de învățare. Literatura de specialitate subliniază importanța implementării unor strategii remediale diferențiate și personalizate pentru această categorie vulnerabilă de elevi (Florian & Black-Hawkins, 2011; UNESCO, 2017).
Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) se constituie ca un instrument de evaluare strategică care permite identificarea sistematică a factorilor interni și externi care influențează procesul educațional. În contextul educației incluzive, această metodă facilitează dezvoltarea unor planuri de intervenție fundamentate științific și adaptate nevoilor specifice ale elevilor cu dificultăți de învățare (Booth & Ainscow, 2016).
Prezenta analiză își propune să identifice punctele tari și slabe ale sistemului educațional actual în sprijinirea elevilor cu CES și tulburări de învățare, precum și să formuleze soluții concrete pentru îmbunătățirea performanțelor acestora.
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
- resurse umane pentru sprijin și încurajare (învățătorul, profesorul de sprijin în cazul elevilor cu CES, părinții, colegii);
- sprijinul colegial pentru jocuri didactice în echipă (interactive);
- consilieri săptămânale cu părinții, analiza și acceptarea planului remedial prin semnarea unui proces-verbal.
PUNCTE SLABE
- teme nefăcute în ciuda tratării diferențiate și a comunicării către părinți în timpul anului școlar;
- particularitățile de CES și de tulburări de învățare;
- implicarea redusă a părinților în procesul educațional;
- părinții au studii submedii;
- punctaj mai mic de 40 p la testele naționale.
RISCURI
- practici care subminează meritocrația copiind de la colegi răspunsurile la itemii testelor;
- blocaje frecvente și stima de sine scăzută;
- cunoștințe minimale ale părinților sau lipsa de disponibilitate în verificarea temelor acasă.
SOLUȚII
- predarea și evaluarea diferențiate;
- tratare diferențiată la fiecare oră de curs;
- organizarea cunoștințelor sub formă de scheme care să permită evidențierea legăturilor dintre concepte;
- învățarea asistată de tehnologie prin jocuri didactice interactive;
- activități specifice de concentrare alternate cu cele de relaxare, de dezvoltare a memoriei de lungă durată prin asocieri;
- fișe de lucru și activități în echipe (strategii interactive) cu sarcini captivante;
- ajutorul consilierului și profesorului de sprijin în cazul elevului cu CES;
- resurse: fișe de lucru diferențiate, jocuri didactice, fișe de lucru în echipe, manuale fizice și digitale, culegeri auxiliare, RED-uri special concepute;
- informarea, consilierea și asistență familiilor dezavantajate în ceea ce privește participarea școlară, beneficierea de drepturi (burse sociale, învățare remedială, însoțitor, terapii specifice);
- asigurarea confidențialității în procesul de informare a părinților prin invitarea la discuții consilierea și implicarea în planul de măsuri remediale asumându-și prin semnătură faptul că vor sprijini derularea activităților propuse cu scop de orientare și optimizare a învățării;
- monitorizarea și evaluarea cu feed-back-uri concludente de sprijin și atenție, cu ajustări în timp real prin adăugiri de resurse suplimentare;
- pe măsură ce apar progrese se vor consolida acele achiziții.
Concluzii
Analiza SWOT realizată evidențiază complexitatea factorilor care influențează performanțele elevilor cu CES și tulburări de învățare. Identificarea punctelor tari, cum ar fi existența resurselor umane specializate și a sprijinului colegial, oferă o bază solidă pentru dezvoltarea strategiilor remediale.
Punctele slabe identificate, în special implicarea redusă a părinților și performanțele sub pragul minim acceptabil, necesită intervenții sistemice și susținute. Riscurile identificate subliniază urgența implementării unor măsuri preventive pentru menținerea integrității procesului evaluativ și pentru protejarea stimei de sine a elevilor.
Soluțiile propuse se aliniază principiilor pedagogiei diferențiate și ale educației incluzive, scoțând în evidență utilizarea tehnologiei educaționale, a strategiilor interactive și a monitorizării continue. Implementarea acestor măsuri necesită o abordare colaborativă care să implice activ cadrele didactice, părinții, consilierii școlari și specialiștii în tulburări de învățare.
Pentru o implementare eficientă a planului de remediere, se recomandă monitorizarea periodică a progreselor realizate, ajustarea strategiilor în funcție de nevoile individuale ale elevilor și formarea continuă a personalului didactic în domeniul educației incluzive. Succesul acestor intervenții depinde în mare măsură de crearea unui mediu educațional stimulativ, care să promoveze încrederea în sine și motivația pentru învățare la toți elevii, indiferent de particularitățile lor educaționale.
Bibliografie selectivă
- Booth, T., & Ainscow, M. (2016). Index for Inclusion: A guide to school development led by inclusive values. CSIE.
- Florian, L., & Black-Hawkins, K. (2011). Exploring inclusive pedagogy. British Educational Research Journal, 37(5), 813-828.
- UNESCO. (2017). A Guide for Ensuring Inclusion and Equity in Education. UNESCO Publishing.