Analiză a caracteristicilor comportamentale ale copilului diagnosticat cu autism/ sindromul Down din perspectiva interacțiunilor sociale

Autistii au o maniera diferita, specifica de a face totul. Ei gândesc, percep, simt si comunica „altfel”. Persoanele afectate de aceasta tulburare, manifestă, din perspectiva comunicării, următoarele trăsături: le lipsește inițiativa comunicării; pot răspunde la întrebări daca sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care încep convorbirea; nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal; expresiile faciale ce însoțesc vorbirea sunt sărace; tonul, intonația, ritmul, debitul verbal sunt „altfel”, particulare, bizare; înțelegerea mesajului este afectată; limbajul este marcat de întârzieri severe, iar daca este achiziționat, are o forma deviantă.

În relațiile cu cei din jur, are mari dificultăți în:

  • a relationa cu ceilalti ( este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin interesat de oameni sau recalcitrant la relationare
  • evita/ respinge atingerile, imbratisarile sau cu manieră de a interacţiona nepotrivit de pompoasă şi formală, chiar si cu persoanele foarte apropiate)
  • a juca roluri sociale (preferă sa se joace cu obiecte – să le înşiruie/ să le ordoneze; poate de asemenea sa manifeste un interes bizar şi uneori obsesiv faţă de date şi cifre, precum orarele, sistemele de drenare sau reţelele de autostrăzi)
  • in a solicita sprijin şi ajutor (datorita comunicării precare, dar si a pasivității/ comportamentului social negativ – refuz de relaționare)
  • a se implica în activități sociale (el nu va căuta să intre în contact sau să ia parte la activități, aşa cum fac majoritatea elevilor)

Comportamente care pot apărea în planul activității școlare:

  • are dificultăți in a forma propoziții proprii (ex: acordurile şi articolele dispar, verbele sunt omise, in loc de persoana I foloseste persoana a II-a)
  • tinde sa repete mecanic cuvinte/ expresii auzite (poate repeta la nesfârșit o serie de sunete / cuvinte, dar mecanic, fără semnificații de comunicare.)
  • de multe ori, vorbirea nu serveste ca mijloc de comunicare (evită să privească partenerul de discutie, se abţine de la comunicare prin limbaj sau sunete, refuză colaborarea)
  • cand comunica, are dificultăţi în obţinerea unui sunet / grup de sunete, folosind gesturi ptr exprimarea unui fapt, a unei dorinţe -nu intelege metaforele din limbaj, luând expresiile verbale ad-literam
  • vorbeste foarte putin sau deloc – are o gandire si un comportament inflexibil (simte nevoia acuta de a nu schimba nimic rezistenţa la schimbare, activităţi repetate stereotip)
  • este pasiv în relaţiile sociale sau foarte puţin interesat de ele – nu înțelege expresiile emoționale sau ritualurile sociale si de aceea se adaptează foarte greu la relaţiile celor cei din jur
  • a se exprima verbal cu intonatie si accent adecvat conversatiei
  • a intelege si a-si exprima adecvat trairile prin limbajul nonverbal (ex.: semnificația unui surâs, un tras cu ochiul, o grimasa etc.) sau verbal (o ironie, o glumă etc.)
  • a respecta regulile unei conversatii (ex: a menține o conversație/ a aștepta rândul în cadrul conversației)
  • a scrie lizibil (datorita deficientelor motricitatii fine)
  • a desfasura activitati practice ce solicita coordonarea corpului (ex : utilizarea furculitei, mersul pe bicicleta, prinderea unei mingi etc.)
  • a învăţa echilibrat (ac. lucru fiind rezultatul unei structurari diferite a proceselor psihice in raport cu un copil normal el poate obtine performante in cate un domeniu preferat, cu predilectie acelea care solicita abilitati matematice- astronomie, rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case etc.; nivelul sau de inteligenta e de obicei normal sau peste normal; si memoria poate fi f. dezvoltata)
  • a se concentra asupra aspectelor esentiale (e atras excesiv de detalii si de activitati repetitive)

În relația cu cadrele didactice:

  • este necesară implicarea copilului în activităţi de echipă, precum sport, teatru, ateliere de lucru, diverse arte sau chiar coruri de copii pentru dezvoltarea şi valorificarea inclinaţiilor şi talentelor.
  • în procesul de educaţie sunt foarte importante recompensele şi pedepsele, pentru întărirea sau eliminarea comportamentelor pozitive şi a celor negative. Un copil care este lăudat de multe ori fără motiv sau certat fără să fi încălcat vreo regulă stabilită nu va avea repere în viaţă de aceea este important să se stabilească un echilibru în ceea ce priveşte sistemul de recompense şi pedepse.
  • în urma unui comportament neplăcut – trebuie să-i explicăm copilului ce a greşit şi, în acelaşi timp, să-i spună care era comportamentul corect în acea situaţie. De asemenea, copilul va fi avertizat că dacă fapta sau comportamentul inadecvat se va repeta, vor trece la aplicarea unei pedepse.

În relațiile cu ceilalți colegi:

Rețeaua de Autism Interactiv (The Interactive Autism Network – IAN) furnizează acum rezultatele inițiale ale unui studiu național despre experiențele de intimidare ale copiilor cu autism. Descoperirile arată ca acești copii sunt intimidați în număr foarte mare și că, adesea, unii colegi le declanșează, în mod intenționat, crize sau izbucniri agresive.
Colegii de clasă trebuie informaţi şi spijiniţi în următoarele direcţii: includerea, comunicarea, înţelegerea şi respectarea colegilor cu autism/sindrom Down.

În relația cu alte categorii din școală, sunt câteva aspecte care trebuie luate în considerare:

  • Situațiile nedorite pot fi evitate sau gestionate atunci când există informații despre caracteristicile autismului. Interesați-vă care sunt elevii cu nevoi speciale.
  • Fiți conștienți de nevoile complexe de comunicare, sociale și comportamentale ale acestor elevi, precum și de faptul că unii copii ar putea avea dizabilități mentale sau ar putea să fugă de la școală; alertați personalul școlii dacă există vreun motiv de îngrijorare.
  • Fiți atenți și la faptul că mirosul soluțiilor de curățat sau sunetul unui aspirator ar putea fi o formă de atac senzorial – informați-vă ce trebuie să faceți pentru a evita sau controla nevoile specifice ale unui elev.
  • Fiți conștienți de vulnerabilitatea socială a acestor elevi și de predispoziția lor de a cădea victime comportamentelor abuzive; informați personalul potrivit dacă observați situații îngrijorătoare

 

prof. Raluca Pașcaniuc

Școala Gimnazială, Gârbești (Iaşi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/raluca.lazar

Articole asemănătoare