Procesul integrării elevilor cu cerinţe speciale în educaţie presupune elaborarea şi aplicarea unui plan de intervenţie individualizat, centrat pe folosirea unor modalităţi eficiente de adaptare a curriculumului şi pe diversificarea ofertelor de învăţare în cadrul lecţiilor. Principalele strategii care ar putea fi folosite pentru proiectarea unui curriculum din învăţământul integrat se referă la selectarea unor conţinuturi din curriculumul general, care pot fi înţelese şi însuşite ce copiii cu cerinţe speciale, accesibilitatea întregului conţinut printr-un proces de simplificare, diversificarea componentelor curriculumului general prin implicarea elevilor într-o varietate de activităţi individuale, compensatorii, destinate recuperării rămânerilor în urmă, dar şi în activităţi desfăşurate în învăţământul obişnuit.
În continuare, voi prezenta strategia aplicată unuia dintre elevii cu dificultăţi de învăţare.
Mi-am propus să realizez un studiu pornind de la urmatoarea ipoteză: însuşirea noţiunilor de matematică privind abordarea diferențiată a elevilor cu deficiențe de învățare. Pentru a verifica eficacitatea demersului metodelor folosite în procesul de predare- învatare-evaluare, am pornind de la întocmirea programului de intervenţie personalizat şi a programei şcolare adaptate, continuând cu detalierea unei unităţi de învăţare, prezentarea criteriilor minimale de înregistrare a progresului pentru unitatea respectivă şi a concluziilor.
Studiul se realizează pe un eșantion de 1 elev de clasa a VII-a, pe parcursul unei unități de învătare, studiate la începutul clasei a VII-a.
Durata studiului: 7 săptămâni(durată parcurgerii unităţii de învăţare “Patrulatere”)
Etapa iniţială:
Până în momentul începerii studiului, elevul a dovedit capacitate de concentrare redusă – atenţie uşor distrasă de stimuli externi, capacitate redusă de reţinere, greutate în gândirea abstractă şi în generalizare, dă dovadă de fluctuaţii de-a lungul diverselor testări; elevul efectuează parţial operaţii în mulţimea numerelor naturale, întregi şi are dificultăţi cu operaţiile în mulţimea numerelor raţionale (fracţii ordinare) iar la geometrie copiază desene geometrice.
Etapa formativ-ameliorativă:
Elevului i s-a întocmit programa adaptată păstrându-se conţinuturile din programa şcolară dar urmărindu-se compenetente ce vizează procese cognitive de nivel inferior şi criteriile minimale de înregistrare a progresului.
Lecția „Dreptunghiul; proprietăţi”
Criteriile minimale de apreciere a progresului au fost:
– identificarea, diferentierea și denumirea dreptunghiului
– folosirea intrumentelor geometrice pentru a reprezenta un dreptunghi respectând condițiile date
– calcularea perimetrului unui dreptunghi, după un model dat
– identificarea elementelor dreptunghiului: laturi, unghiuri, diagonale
– respectarea ritmul propriu de lucru
Adaptarea activităților de învățare:
– exerciții de identificare a dreptunghiului pe corpuri geometrice sau pe desfășurări ale acestuia
– exerciții de scriere și de indentificare a elementelor dreptunghiului: unghiuri, laturi, diagonale
– calcularea perimetrului unui dreptunghi atunci când urmărește un model dat
În cadrul lecţiilor, am predat aceleaşi conţinuturi, dar am lucrat diferenţiat, activităţile de învăţare fiind adaptate nivelului intelectual al elevului. Acesta a primit sarcini de lucru diferite, prezentate clar, eventual cu exemple după care să lucreze.
Pentru obţinerea rezultatelor optime şi evitarea izolării acestuia, l-am implicat în diferite activităţi atât în perechi cât şi pe grupe, asigurându-mă să creez o ambianţă emoţională care să îi stimuleze sentimentul de siguranţă şi să valorizeze reuşita acestuia ca mecanism de întărire a motivaţiei pentru participarea la activităţile didactice.
Etapa finală:
La finalul unităţii de învăţare, elevul a fost evaluat printr-un test sumativ adaptat. Principalele obiective urmărite au fost: identificarea patrulaterelor particulare şi realizarea corectă a figurilor geometrice studiate în această unitate de învăţare.
În urma analizei activităţilor implementate cât și a rezultatului testului sumativ, am constatat o creştere a motivaţiei pentru învăţare. Elevul a devenit cooperant, se integrează în colectiv, are curajul şi dorinţa de a participa activ la ore.
Concluzii:
Elevul își poate depăși condiția atâta timp cât conținuturile sunt adaptate nevoilor sale și sunt urmărite procese cognitive de nivel inferior. În urma acestui studiu, consider că modul în care am adaptat conținuturile și cum l-am implicat în activități este prielnic pentru elev și voi continua aceeași abordare atât în cadrul lecțiilor de algebra cât și a celor de geometrie, pe parcursul întregului an școlar.
Bibliografie
1. Floarea D.- Metodica predării matematice, Ed. Saga, 2015
2. Vrasmaș E. A.- Introducere în Educația cerințelor speciale, Universitatea din București, Editura Credis, 2004
3. Muşu I., Taflan A.:Terapia educaţională integrată,Ed. ProHumanitate, Bucureşti, 1997.
4. Păunescu C., Muşu I.: Psihopedagogie specială integrată – Handicapul mintal,Ed. ProHumanitate, Bucureşti, 1997
5. Programa şcolară aprobată prin Ordinul ministrului Educației Naționale nr. 3.393/28.02.2017