Abordare integrată, transdisciplinară a unei unități de învățare, disciplina Limba și literatura română, clasa a IX-a

Lumea contemporană  aduce în prim plan o serie de provocări sociale, istorice sau culturale proprii unei umanităţi care se confruntă cu implementarea unui deziderat al uniunii şi globalizării. Trăim într-o epocă a marilor dorinţe holistice, iar mileniul trei va fi receptat de veacurile următoare ca epoca ghidată sub cupola  integrării sau a depăşirii frontierelor de orice tip. Promovarea la scară largă a conceptului de transdisciplinaritate este determinată de faptul că, întotdeauna, cunoaşterea trebuie adaptată nevoilor societăţii umane şi marile, adevăratele probleme ale umanităţii sunt transversale, transnaţionale, multidisciplinare, iar pentru soluţionarea lor e necesară implementarea viziunii integrate, inter şi transdisciplinare.

Încercarea de a gândi un model de implementare a viziunii integrate inter şi transidsciplinare se face pentru clasa a IX-a Unitatea de învăţare Lumi fantastice. Pe baza textelor literare menţionate în programele şcolare se organizează activităţi integrate, în vederea depăşirii graniţelor rigide dintre disciplinele de învăţământ şi pentru a evidenţia unitatea cunoaşterii. Realitatea cotidiană nu este scindată în discipline de studiu, de aceea achiziţiile elevului trebuie să se structureze în scheme mentale flexibile, capabile de a realiza transferul informaţiilor asimilate în diferite contexte sociale sau profesionale. Este nevoie de curaj în a iniţia astfel de provocări, profesorul trebuie să manifeste dorinţa de a ieşi din rutină, entuziasm, creativitate. Pentru elevi activităţile didactice integrate, organizate în viziune transdisciplinară sunt atractive tocmai datorită caracterului lor inovator.  Proiectarea didactică integrată consider că poate fi receptată în trei dimensiuni practic-aplicative în raport cu cucciculumul specific disciplinei Limba şi literatura română: abordarea curriculumului în manieră integrată, Relaţia literaturii cu celelalte arte şi Ancorarea permanentă în realitatea cotidiană – o cerinţă fundamentală în vederea înţelegerii lumii prezente şi integrării socio-profesionale optime.

Conţinuturile prezentate în programa şcolară: Lumi fantastice
LITERATURĂ: La hanul lui Mânjoală, de Ion Luca Caragiale şi Roadele unei diplomaţii chibziute, de Ov.S.Crohmălniceanu
COMUNICARE: textul narativ, textul descriptiv, referatul.
ELEMENTE DE LIMBĂ ROMÂNĂ: situaţia de comunicare; limbaj şi context.

Abordând acest curriculum în manieră integrată şi transdisciplinară, consider că în activitatea didactică se urmăreşte dezvoltarea unor comperenţe transversale. Astfel, Competenţe transversale vizate:
√ dezvoltarea capacităţii de recepatre a mesajului scris, analizând materiale din diferite domenii de activitate
√ organizarea logică a informaţiilor în diferite materiale sau referate
√ redactarea unui text, respectând sucesiunea logică a înlănţuirii faptelor
√ utilizarea corectă a limbajului, a ortografiei şi sintaxei
√ dezvoltarea capacităţii de argumentare a unei opinii
√ valorificarea dimensiunii etice şi estetice a textului literar
√ dezvoltarea unor deprinderi de muncă independentă şi de utilizare a instrumentelor pentru e-Learning
√ empatizarea cu lumea ficţională a textului prin exersarea inteligenţei emoţionale
√ stimularea abilităţii de comunicare şi relaţionare în diferite status-roluri de Emiţător /Receptor

Activităţi didactice organizate în viziune inter şi transdisciplinară

Opera literară La hanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale reprezintă primul text literar studiat, o nuvelă cu temă fantastică care relatează experienţa neobişnuită a personajului principal, conul Fănică. Explicitarea activităţilor didactice integrate se realizează prin detalierea sarcinilor de lucru cu caracter integrat:

  • comprehensiunea textului se realizează prin diagrama Cauză-Efect, apoi se utilizează tot o metodă de schematizare logico-matematică, harta personajelor, pentru a stabili exact rolul fiecărui personaj în derularea firului epic. Se face precizarea ca la fiecare relaţie denumită să se menţioneze şi un citat relevant. Caracteristicile literaturii fantastice sunt evidenţiate prin metoda Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat, tabelul se completează împreună cu elevii, pe parcursul primei ore, de comprehensiune a textului literar.
  • pentru comprehensiunea textului se cere ca doi elevi să pregătească în prealabil un referat despre vrăjitorie, tehnici oculte şi experienţă care ţin de vrăjitorie, precum şi soluţii logice care se oferă pentru a elimina efectele unei aşa-zise vrăji. Li se cere elevilor să utilizeze internetul, precum şi cărţi din literatura de specialitate sau să facă recurs la experienţe personale. Este un exerciţiu de muncă independentă care corelează literatura cu informaţii din alte domenii: ştiinţe oculte, mentalităţi ale unor decenii, practici de vrăjitorie. Cu ajutorul instrumentelor pentru e-learning, colectează o sumedenie de informaţii despre vrăjitorie, pentru a putea înţelege mai bine experienţa conului Fănică, personajul principal din nuvela „La hanul lui Mânjoală”.  Profesoara de religie este rugată să prezinte elevilor poziţia bisericii vizavi de vrăjitorie şi ocultism.
  • în categoria producerii de text intră cerinţa de a imagina o naraţiune fantastică plecând de la o hartă a personajelor (dezvoltarea competenţelor de comunicare şi exprimare liberă, în faţa unui auditoriu). Elevii sunt împărţiţi pe patru grupe şi fiecare va desemna un raportor care să prezintă colegilor naraţiunea creată, apoi se aplică metoda scaunul autorului.
  • reluarea călătoriei realizată de conul Fănică, într-un traseu imaginar, desfăşurat cu ajutorul hărţii presupune utilizarea tuturor informaţiilor pe care le oferă textul. O grupă de elevi refac traseul din punct de vedere geografic, altă grupă este responsabilă cu indicii temporali, foarte importanţi într-o astfel de călătorie, a treia grupă, a istoricilor, delimitează specificul epocii respective, mentalitatea locuitorilor şi caracteristicile sicio-culturale. A patra grupă, a vrăjitorilor, oferă informaţii despre ştiinţele oculte, iar a cincea grupă, a realiştilor, combat aceste informaţii, oferind explicaţii logice întregii întâmplări.
  • stimularea creativităţii: să alcătuiască o naraţiune similară tematic cu experienţa conului Fănică sau să redacteze un eseu în care să imagineze o naraţiune SF cu tematică obligatoriu interdisciplinară.
  • pe baza acestui text literar sunt exersate elementele de limbă şi comunicare, respectiv schema comunicării (E – R, canal, cod, context şi mesaj) este discutată pe baza secvenţei care descrie sosirea conului Fănică la han. Pentru o mai bună vizualizare şi comprehensiune, scena este dialogată şi apoi reprezentată în faţa clasei de către doi elevi, unul în rolul conului Fănică, altă elevă, în rolul hangiţei. Dialogul apare în momentul în care rolul de emiţător şi receptor se inversează. Aceste activităţi dezvoltă competenţele de comunicare şi relaţionare indiferent de context sau de referentul comunicării.

Toate materialele realizate de elevi se adună în portofoliul activităţii integrate. Aceste încercări didactice reprezintă o formă de implementare a viziunii inter şi transdisciplinare pornind exact de la conţinututile programei şi manualelor şcolare, iar implementarea acestui tip de activităţi în practica didactică efectivă generează o mai bună implicare a elevilor, rezultate şcolare vizibil îmbunătăţite şi conferă o notă de farmec aparte demersului didactic.

Opera literară Roadele unei diplomaţii chibziute de Ov. S. Crohmălniceanu este o naraţiune SF care evidenţiază o categorie aparte de fantastic şi anume genul SF, mult mai iubit de către o mare parte a elevilor, tocmai datorită lecturilor lor extraşcolare sau filmelor SF pe care le-au vizionat anterior. Textul lui Ov.S.Crohmălniceanu descrie planeta Arcadia, locuitorii şi situaţiile conflictuale determinate de iminenţa producerii unui război între emisfera nordică şi emisfera sudică a planetei.

Activităţi didactice integrate:

  • înainte de lectura textului literar, se realizează un exerciţiu imaginativ de lectură anticipativă, la început plecând de la lectura titlului, elevii trebuie să-şi imagineze în linii mari conţinutul, apoi lectura anticipativă se reia după citirea primului paragraf, pentru a vedea în ce măsură se modifică viziunea elevilor. După lectura întregului text, se confruntă orizontul de aşteptare al elevilor cu scrierea propriu-zisă a autorului şi se oferă motivaţii, explicaţii, sugestii, apelând la metoda scaunul autorului.
  • corelarea literaturii cu artele plastice se realizează prin cerinţa de a reprezenta grafic imaginea arcadienilor.
  • dezvoltarea creativităţii şi corelarea cu lecturile sau filmele SF vizionate se răsfrânge în cerinţa de a alcătui un eseu liber în care să ilustreze o planetă imaginară. Li se cere explicit deschiderea către alte discipline prin utilizarea unor  informaţii de astronomie, astrologie sau corelarea cu filmele sau lecturile personale ale genului SF.
  • tot în categoria producerii de text, în clasă, elevii se împart în patru grupe, fiecare grupă trebuie să alcătuiască un text SF, cu tematică interdisciplinară, trăgând la sorţi domeniul: chimie, fizică, matematică şi biologie.
  • cu ajutorul instrumentelor pentru e-learning, mai exact a lumii virtuale se realizează o călătorie virtuală  pe o navă spaţială, asemănătoare celei care acostează pe planeta Arcadia
  • alcătuirea unor interviuri cu locuitorii planetei Arcadia presupune, pe lângă dezvoltarea creativităţii, exersarea competenţelor de relaţionare şi comunicare eficientă.

Un astfel de demers didactic utilizează strategii didactice interactive, bazate pe cultivarea dialogului, cooperării, iniţiativei, gândirii critice, creativităţii şi activismului, specificul noului învăţământ, care nu urmăreşte transmiterea de cunoştinţe, ci dezvoltarea competenţelor complexe,  transversale, valabile în orice contexte şcolare, economice, socio-culturale sau relaţionale. Doar încercând şi exeperimentând putem ieşi din zona noastră de confort, putem crea activităţi didactice interesante care să fie atractive pentru elevi şi eficiente în direcţia dezvoltării competenţelor vizate prin studiul acestei discipline.

Bibliografie
Apetroaie, Elena (2009), Strategii activ-participative în predarea-învăţarea  limbii şi literaturii române,  Editura Paradigme, Piteşti
Ciolan, Lucian (2008), Învăţarea integrată; fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Polirom, Iaşi
Păun, Emil (2002), O lectură a educaţiei prin grila postmodernităţii, Polirom, Iaşi

 

prof. Cristina Suciu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/cristina.suciu

Articole asemănătoare