Valorificarea educativă a teoriei inteligențelor multiple

Teoria inteligenţelor multiple, publicată de către Howard Gardner în lucrarea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, în 1983, este rezultatul unor îndelungi cercetări în studiul profilelor cognitive ale copiilor supradotaţi, autişti, savanţi idioţi, oameni cu dificultăţi în învăţare, a persoanelor aparţinătoare diferite culturi.

Concluziile la care a ajuns Gardner sunt următoarele:
– Inteligenţa nu este o trăsătură înnăscută care domină celelalte abilităţi pe care le au elevii.
– Nu pune la îndoială existenţa unei inteligenţe generale, dar sunt dovezi conform cărora definiţia tradiţională a inteligenţei nu acoperă posibilităţile cognitive recent descoperite.
– Rezultatele cercetării sugerează faptul că inteligenţa este localizată pe diferite zone ale creierului care sunt conectate între ele, se susţin una pe alta,dar pot funcţiona şi independent dacă este nevoie. Se pot dezvolta în condiţii optime de mediu.

Sunt identificate cel puțin trei  modalităţi prin care această teorie poate fi folosită de către educatori:
1. Cunoaşterea profilul de inteligenţă al elevilor pentru cultivarea potenţialului bio-psihologic al
fiecărui elev.
2. Examinarea strategiei proprii de instruire din perspectiva diferenţelor de potenţial uman.
3. Contribuţie la instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu profilul lor de inteligenţă.

Această teorie subliniază faptul că fiecare om are mai multe tipuri de inteligenţe:

Inteligenţa verbală/ lingvistică

Elevul:

• preferă  să citească, să scrie şi să spună poveşti, să se joace cu  cuvintele, să participe la   jocuri lingvistice.
• are o bună memorie pentru nume, locuri, date etc.
• înţelege ordinea şi înţelesul cuvintelor
• explică uşor
• are un umor lingvistic remarcabil
• convinge uşor, este persuasiv în vorbire şi scriere
• face analize metalingvistice cu  uşurinţă
• gândeşte în cuvinte/ sintagme , în propoziţii/ fraze, în metafore.

Inteligenţa logică/ matematică

Elevul:

• preferă să lucreze cu numere, să formuleze întrebări, să găsească  explicaţii, să caute structuri şi relaţii, să experimenteze,  să calculeze, să rezolve probleme de logică
• reușește  să rezolve probleme
• raţionează inductiv şi deductiv
• are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile
• realizează calcule complexe
• are gândire  ştiinţifică, gândeşte: în raţionamente, în formule şi  algoritmi.

Inteligenţa vizuală/ spaţială

Elevul:

• preferă să deseneze, să proiecteze, să construiască, să viseze cu ochii deschişi, să folosească  imagini, desene, poze, diapozitive pentru a se exprima
• are imaginaţie activă
• îşi formează imagini mentale  (vizualizează)
• se orientează uşor în spaţiu
• recunoaşte relaţii  şi obiecte spaţial
• percepţii corecte  din diferite  unghiuri
• reprezintă uşor grafic prin pictură, desen, sculptură
• gândeşte  în imagini, în forme, în culori.

Inteligenţa corporală/ kinestezică

Elevul:

• preferă să se mişte, să gesticuleze, să atingă şi să pipăie obiecte, să folosească limbajul trupului, să lucreze cu mâinile, să danseze
• poate controla în mod voluntar mişcările corpului
• îşi poate programa mişcări ale  corpului
• face uşor legătura  dintre corp şi  minte
• are abilităţi  mimetice
• funcţii corporale sunt  îmbunătăţite.
• gândeşte prin senzaţii somatice, prin gesturi şi mişcări.

Inteligenţa muzicală/ ritmică

Elevul:

• preferă să cânte, să fredoneze melodii , să fluiere, să asculte muzica, să cânte la un instrument muzical, să bată ritmul, să fie punctual.
• apreciază structura muzicii şi a ritmului
•  are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii
• este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale
•  recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri, muzică, tonuri şi vibraţii
• apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor.
• gândeşte prin  ritmuri, prin melodii.

Inteligenţa interpersonală

Elevul:

• preferă să aibă mulţi  prieteni, să discute cu oamenii, să facă parte din grupuri cu interese comune, să organizeze şi să conducă să negocieze, să manipuleze oamenii, să participe la evenimente.comunică eficient verbal şi nonverbal
• este sensibil la sentimentele motivaţia celor din jur
• optează pentru  lucrul în cooperare
• dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi
• sunt capabili să  creeze şi să  păstreze sinergie
• gândeşte  prin raportare la alţii, verificându-și ideile prin ale altora.

Inteligenţa intrapersonală

Elevul:

• preferă să lucreze singur, să îşi urmărească propriile interese, să se autoevalueze, să se planifice să  reflecteze
• are capacitate de concentrare  tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare şi a naturii umane
•  îşi dezvoltă uşor  abilităţile  metacognitive
•  sunt conştienţi de propriile sentimente
•  simţul transpersonal al sinelui
• abilităţi de gândire şi raţiune de ordin superior
• gândeşte : în relaţiile cu  propriile nevoi, sentimente şi  scopuri.

Inteligenţa naturalistă

Elevul:

• preferă să observe animale şi plante, să facă experienţe, să clasifice, să se ocupe de grădinărit.
• are dezvoltat simţul de comuniune cu  natura
• recunoaşte şi clasifică uşor tipare şi comportamente
• apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii.
• gândeşte  prin elemente din natură prin forme naturale în categorii/ clasificări.

În contextual actual al şcolii noastre, printre posibilităţile de aplicare a teoriei inteligenţelor multiple enumerăm următoarele:

  • la începutul lecțiilor obișnuite se poate folosi o activitate care stimulează inteligențele multiple, în scopul de a crește motivația elevilor (folosirea inteligențelor multiple ca ”punct de plecare” al lecție);
  • în cadrul unei teme interdisciplinare realizate într-un grup constituit din elevi, reprezentând diversele inteligennțe ”tari”, care vor colabora în realizarea sarcinii prin coduri de simboluri și perspective diferite;
  • în cadrul unui proiect individual prin care fiecare elev îşi realizează tema din perspectiva inteligenţelor ,,tari”;
  • exploatarea unei teme la nivelul unei  discipline.

Bibliografie:
Dragu M., Dumitru I., – “Cartea inteligenţelor multiple”, Ed. Gimnasium
Howard Gardner, Inteligente multiple. Noi orizonturi, Editura Sigma, 2006,Bucuresti
Sarivan, L. 1996 – Inteligențe multiple, o teorie pentru practica didactică, Învățământul  primar 3/2002

 

prof. Daniela-Maria Arion

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/daniela.arion

Articole asemănătoare