Utilizarea tehnologiilor digitale în biologie

Transformările societății românești din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicații și tehnologii informatice în țara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu.

„Calculatoarele sunt incredibil de rapide, precise şi neinteligente. Ființele umane sunt incredibil de lente, inexacte şi inteligente. Împreună, puterea lor depăşeşte orice imaginabilă limită.” – Albert Einstein

Instrumentele IT sunt utilizate intens ȋn diferite domenii de activitate precum: instituţiile guvernamentale, mediile de afaceri, sănătate, presă, cercetare, ȋnvăţămȃnt etc., astfel că, indiferent de profesia pe care o va alege un tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu siguranţă va avea nevoie de cunoaşterea modului de utilizare a unor instrumente informatice. Este nevoie ca iniţierea tinerilor din toate şcolile în utilizarea calculatoarelor să se facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură generală.

Ȋn domeniul educaţional, utilizarea calculatorului permite:
– conducerea ȋnvăţămȃntului: planificarea activităţilor didactice, automatizarea ȋntocmirii orarului, ȋnregistrarea elevilor, gestionarea examenului de bacalaureat, evaluărilor naţionale, gestiunea materialului didactic etc;
– ȋnvăţarea bazată pe calculator: lecţii/ secvenţe de lecţii transmise cu ajutorul calculatorului, exersarea pentru fixare, evaluarea cu ajutorul calculatorului;
– activităţi ȋn afara orelor de clasă, ȋn cadrul cercurilor ştiinţifice.

Aplicate la disciplina biologie, instrumentele IT au funcţii diverse:

  • Stimulativă – trezesc interesul elevilor pentru ceea ce urmează să descopere, stimulează spiritul de observaţie, iniţiativa, creativitatea, gândirea logică;
  • Substitutivă/Ilustrativ-demonstrativă – asigură perceperea corectă a unor sisteme sau procese biologice greu accesibile sau inaccesibile percepţiei directe şi formarea unor reprezentări clare. Elevul poate urmări un material powerpoint/prezi pentru susţinerea conţinutului, poate accesa pagini www;
  • Formativ-educativă – facilitează formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice biologiei prin ȋmbinarea cu competenţele tehnologice, asigură creşterea gradului de organizare a informaţiilor, consolidează abilităţile de investigare ştiinţifică, ȋntăresc motivaţia elevilor în procesul de învăţare. Elevul poate primi temă pentru acasă să organizeze un conţinut dat sub formă de tabel, grafic, să realizeze un referat cu informaţii suplimentare/curiozităţi despre o temă utilizȃnd internetul;
  • Ergonomică – raţionalizează eforturile profesorului şi ale elevilor ȋn activităţile de predare-ȋnvăţare-evaluare. Profesorul poate ȋntocmi o bază de date cu suporturi de lecţie, teste, fişe de lucru, poate prelucra rapid diferite date, afişa rezultate etc. Elevul poate realiza un portofoliu electronic;
  • Estetică – dezvoltă capacitatea de a recunoaşte, aprecia şi integra frumosul. Se pot realiza materiale didactice ȋn care se folosesc imagini, culori, fonturi variate;
  • De evaluare – evidenţiază rezultatele obţinute de către elevi, progresul acestora, compară, clasifică;
  • Interactivă – se realizează un dialog maşină-educabil (care trebuie să fie cȃt mai apropiat celui dintre profesor şi elev). Se pot utiliza teste care informează despre corectitudinea răspunsului şi fac trimiteri către bibliografia corectivă, astfel că, prin feed-back-ul permanent, creşte randamentul însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor;
  • Integrativă – ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional.

Utilizarea la întâmplare a instrumentelor IT, fără un scop precis şi o pregătire prealabilă, poate duce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi chiar repulsie faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare.

Utilizarea ȋndelungată a calculatorului poate duce la:
• afecţiuni ale sistemului locomotor, circulator, dureri de cap, de umeri, probleme de vedere, oboseală psihică etc.;
• pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii;
• reducerea capacităţii de exprimare verbală prin pierderea obişnuinţei discuţiilor, a argumentării şi contraargumentării;
• deteriorarea relaţiilor interumane.

De asemenea, individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial. Materia se segmentează şi se atomizează prea mult, iar activitatea mentală a elevilor este diminuată, ea fiind dirijată pas cu pas.

Ȋn cele ce umează, voi prezenta cȃteva exemple de integrare a instrumentelor IT ȋn lecţiile de biologie ce vizează următoarele competenţe:
• Competenţă generală: Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale
• Competenţe specifice: Organizarea informațiilor științifice după un plan dat/propriu; Realizarea de produse de prezentare a informațiilor sub formă de modele, forme grafice, texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei

Aplicaţia 1 – Investigarea unui mediu terestru – parcul – clasa a V-a

Sarcini de lucru/Activităţi de învăţare:
– Creaţi o pagină word, tip vedere, cu titlul “: Investigarea unui mediu terestru – parcul”;
– Inseraţi un tabel cu 5 coloane şi rȃnduri ȋn funcţie de necesităţi;
– Titlul coloanelor este: ierburi sălbatice, ierburi cultivate, arbuşti, arbori, nevertebrate, vertebrate. Folosiţi un font care să marcheze titlurile;
– Introduceţi ȋn coloane exemplele de vieţuitoare inventariate cu prilejul activităţii desfăşurate ȋn parcul şcolii;
– Coloraţi fundalul fiecărei coloane cu tonuri deschise;
– Inseraţi un grafic pentru a ilustra analiza calitativă-cantitativă efectuată.

Se mai pot ȋntocmi tabele pentru înregistrarea:
– vieţuitoarelor ce alcătuiesc biocenoza unor ecosisteme (rȃu/baltă, livadă/grădină de legume, pădure); factorilor abiotici; relaţiilor dintre vieţuitoare; regnurilor şi subunităţilor de clasificare etc. – clasa a V-a;
– organitelor celulare şi rolului acestora; etapelor diviziunii indirect; diferitelor categorii de boli genetice; tipurilor de determinism genetic al sexelor etc. – clasa a IX-a;
– comparativă a caracteristicilor respiraţiei aerobe şi anaerobe; a respiraţiei aerobe şi fotosintezei etc. – clasa a VI-a, a X-a;
– categoriilor de enzime din sucurile digestive; caracteristicilor celulelor fotosensibile; tipurilor de ţesuturi animale; componentelor sȃngelui etc. – clasa a X-a, a XI-a;
– glandelor endocrine (hormoni specifici, afecţiuni determinate de hipo- sau hipersecreţie); efectelor stimulării simpatice/parasimpatice asupra diferitelor organe; bolilor ce afectează diferite sisteme de organe etc. – clasa a XI-a;
– funcţiilor diferitelor tipuri de ARN; caracteristicilor codului genetic; categoriilor de ecosisteme; tipurilor de poluare etc. – clasa a XII-a etc.

Graficele pot ilustra variaţia intensităţii fotosintezei, respiraţiei ȋn funcţie de variaţia intensităţii luminii, temperaturii, concentraţiei O2, CO2 etc.

Aplicaţia 2 – Respiraţia – clasa a VI-a, a X-a

Sarcini de lucru/Activităţi de învăţare:
– Realizaţi o prezentare PowerPoint cu tema “Respiraţia” respectȃnd planul: definiţie, compararea celor două tipuri de respiraţie (ecuație chimică, produşi finali, locul de desfăşurare, vieţuitoarele/ţesuturile la care se ȋntȃlnesc), importanţă;
– Prezentarea va conţine maximum 15 slide-uri şi efecte de tranziţie între slide-uri;
– Primul slide va conţine titlul şi autorul, ultimul slide va conţine bibliografia;
– Slide-urile vor fi particularizate prin editare, etichetare, efecte de mişcare;
– Pot fi introduse link-uri către filme suport pentru temă, astfel încât prezentarea să fie cât mai atractivă şi să dureze maximum 15 minute.

Instrumentele IT se pot utiliza şi pentru:

  • Crearea unei pagini web de prezentare a materialelor realizate de către elevi şi profesori, de informare (modele de subiecte şi bareme pentru examenul de bacalaureat/ olimpiade/ evaluare naţională, graficul concursurilor şcolare, recomandări etc.);
  • Crearea de reviste, dicţionare online, afişe, pliante etc.;
  • Utilizarea resurselor educaționale deschise, care asigură un grad mare de implicare a elevilor in procesul de predare-ȋnvăţare-evaluare. etc.

Concluzii

Există voci care sunt de părere că un calculator şi un set de programe sunt suficiente pentru un ȋnvăţămȃnt autonom, dar şi voci care dau alarma despre “ȋnstrăinarea” individului ca urmare a învățământului automatizat. Practica arată că, pe măsura dezvoltării instrumentelor IT, sarcinile şcolii şi ale profesorului cresc, deoarece softul educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor, profesorul avȃnd în continuare un rol foarte important în educaţie.

Bibliografie
Brinza Cristina-Carmen – Utilizarea calculatorului ȋn predarea fizicii ȋn ȋnvăţămȃntul preuniversitar (pg.20-24, 36-39), Editura Demiurg, Iaşi, 2006;
concursurilecomper.ro/rip/2014/octombrie2014/09-MarinelaRosescu-Aspecte_ale_integrarii_TIC_in_predarea-biologiei.pdf
fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/1_12_constantin.pdf
revista.newprojects.org/?p=1104
www.citatepedia.ro/index.php?id=239306

 

prof. Camelia Iosefina Rafailă

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/camelia.rafaila

Articole asemănătoare