Metoda „Flip classroom”, o metodă modernă de predare-învățare-evaluare aplicată la disciplinele tehnice

Metoda „flip classroom” se referă la inversarea activităţilor de învăţare la şcoală. Elevii fac cunoştinţă cu noul material într-un mediu prietenos, în afara sălii de curs, urmând ca activităţile practice, care necesită o mai mare atenţie, să aibă loc în clasă.

Metoda Clasa Inversată trece la un alt nivel de învăţare, mult mai accesibil. Această metodă este în opoziţie cu cea tradiţională şi îşi are originile încă din anii 1998. Ea este o metodă modernă, centrată pe elev, care presupune crearea conţinuturilor în format digital, ca pagină/ aplicaţie web sau ca videoclip online.

Strategia facilitează minimalizarea timpului alocat predării şi maximizarea timpului necesar interacţiunii cu elevii. Predarea noţiunilor de bază ale unei lecţii se face acasă şi nu în sala de clasă. ”Tema” de acasă a elevilor constă în angajarea lor motivată, cu eforturi proprii creative, în procesul cunoaşterii, iar temele date clasic pentru aplicarea şi consolidarea conţinuturilor se efectuează în activitatea colaborativă din sala de clasă. Elevii câştigă controlul asupra procesului de învăţare prin studierea materialelor de curs în afara clasei, folosind lecturi, cursuri video.

„Flipped Classroom” sau clasa inversată este o metodă modernă, apărută în S.U.A., menită să activizeze rolul elevului prin parcugerea unui material acasă şi experimentarea acestuia în sala de clasă sub îndrumarea profesorului.

Pentru reuşita proiectării unei lecţii este necesară respectarea unor etape, cum ar fi: transmiterea materialelor înainte de lecţie, desfăşurarea activităţilor în sala de clasă şi alte activităţi după lecţie. Profesorul vine în întâmpinarea nevoilor elevilor şi apelează la noua tehnologie, smartphone, tabletă, laptop, pentru a propune o abordare creativă a materiei de studiat. În acest context profesorul nu mai este transmiţătorul de informaţii, ci un bun moderator şi ghid al elevilor, un manager al clasei, un adevărat mentor.

Acest model se bazează pe teoria învăţării cognitive şi a constructivismului. În cazul elevilor trebuie să aibă un cont G-mail pentru o comunicare facilă cu profesorul (spre exemplu pentru Google Classroom), să cunoască şi să folosească motorul de căutare Google Chrome. Elevii vizionează materialele acasă (Power Point, You Tube, texte, etc), iar la şcoală discută, colaborează în echipe sau perechi, rezolvă aplicaţiile practice sau alocă timp pentru realizarea unui proiect.

În situaţiile în care elevii rămân în urmă pot relua conţinuturile oricând online. Spre deosebire de lecţia tradiţională, timpul alocat elevilor acasă pentru studiu este mai scurt. Pot fi accesate instrumente TIC variate, atât pe telefon (descărcarea aplicaţiilor din Magazin Play), cât şi pe laptop, pentru integrarea lor în diferite moment ale lecţiei.

Metoda poate fi aplicată la mai multe clase (IX- XII) şi la mai multe discipline tehnologice (biochimie, tehnologii, procese şi utilaje etc).

Exemplu: o lecţie de microbiologie la clasa a XI a, „Identificarea drojdiilor din mustul de struguri şi vin”. Profesorul aminteşte elevilor că au avut ca temă vizionarea a unor filme scurte, pe canalul youtube, cu site-urile anunţate din lecţia trecută. Filme pe youtube drojdii.laborator.movie.mpg (link: https://youtu.be/fktC-bsce1g). Elevii indică etapele realizării preparatelor microscopice în funcţie de modul de lucru identificat în filmul demonstrativ. Profesorul a executat lucrarea practică în faţa clasei, iar aceştia organizaţi pe grupe, au avut ca sarcină executarea temei de lucru.

Filmele didactice au fost utile în facilitarea înţelegerii modului de lucru şi a formării bunelor deprinderi de lucru. Comparativ cu lecţiile la care nu au fost utilizate filme didactice, s-a constatat că procesul de învăţare a fost îmbunătăţit.

Avantajele metodei “Flipped Classroom”:

  • elevii nu mai sunt nevoiţi să înveţe cu aceiaşi rapiditate;
  • elevii pot să repete părţi ale prezentării pe care nu le-au înţeles cu uşurinţă de prima dată;
  • elevii pot pregăti întrebări pentru profesori care le vor răspunde în următoarea lecţie;
  • predarea gravitează în jurul elevului;
  • profesorul este prezent şi valabil să asiste elevii când au întrebări sau au nevoie de explicaţii.

Profesorul are libertatea de a selecta riguros cele mai adecvate instrumente în diferite etape ale lecţiei, integrându-le alături de cele tradiţionale. Există şi dezavantaje de care ar trebui să ţină cont, cum ar: spaţiul de învăţare neadecvat, timpul mai mare alocat alegerii materialelor pentru elevi şi conceperii unui design al lecţiei adaptat în funcţie de nevoile elevilor, neimplicarea tuturor elevilor în parcurgerea conţinuturilor acasă, conexiunea la Internet, lipsa tehnologiei în anumite situaţii sociale, comoditatea şi refuzul de a inova.

În concluzie, reuşita aplicării acestei metode este determinată de flexibilitatea şi abilitatea profesorului care ştie să personalizeze activităţile astfel ca elevii să lucreze în ritmul propriu.

 

prof. Carmen Popescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/carmen.popescu1

Articole asemănătoare