În contextul educațional actual, integrarea metodelor moderne în dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor este esențială pentru formarea unor indivizi echilibrați, capabili să înțeleagă și să gestioneze emoțiile proprii și ale celor din jur. La disciplina Comunicare în limba română (CLR), aceste competențe pot fi dezvoltate printr-o abordare creativă și inovativă a învățării, utilizând diverse tehnici care stimulează atât abilitățile de comunicare, cât și pe cele socio-emoționale.
Una dintre metodele moderne utilizate la ora de CLR, la ciclul primar, pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale este lectura activă și discuțiile ghidate pe diverse teme, subiecte. Prin lecturarea unor texte literare (povești, la clasele 0-III, romane la clasa a IV-a, poezii, la toate clasele) care abordează diverse stări emoționale, elevii învață să recunoască și să analizeze propriile sentimente și să le exprime într-un mod coerent (Catalano, 2018). De exemplu, în cadrul unei lecții despre un fragment dintr-o operă literară, elevii pot discuta despre comportamentele și emoțiile personajelor, despre cum aceștia își gestionează conflictele interioare și relațiile cu ceilalți.
Analiza unui personaj literar este, de asemenea, importantă; elevii citesc un fragment dintr-un roman sau o poveste și discută despre comportamentele personajului principal într-o situație dificilă. Întrebările ghidate pot include: „Cum s-a simțit personajul?”, „Ce decizii emoționale a luat?”, „Ce am învățat din acțiunile sale?”, „Te regăsești în situația personajului?”. Prin această activitate, elevii învață să își exprime sentimentele și să înțeleagă complexitatea acestora, raportându-se la experiența personajelor literare.
Un alt aspect important al dezvoltării competențelor socio-emoționale este comunicarea nonverbală, care include limbajul corpului, expresiile faciale și tonul vocii (Catalano, 2018). Utilizarea acestei tehnici ajută elevii să devină mai conștienți de modul în care își transmit emoțiile și de importanța limbajului nonverbal în relațiile interpersonale. În consecință, elevii pot fi implicați în activități de joc de rol în care trebuie să exprime anumite emoții (fericire, tristețe, furie) prin gesturi și expresii faciale, fără a folosi cuvinte. Activitatea îi ajută pe elevi să înțeleagă cum emoțiile pot fi transmise și înțelese prin mijloace nonverbale, dezvoltându-le empatia și abilitatea de a interpreta sentimentele celor din jur.
Mindfulness-ul sau conștientizarea momentului prezent este o metodă din ce în ce mai populară în educație, folosită pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor. Prin exerciții de mindfulness, elevii învață să își gestioneze gândurile și emoțiile, să își îmbunătățească atenția și să reducă stresul. Considerăm că aceste abilități sunt esențiale pentru a avea o comunicare eficientă și armonioasă. În cadrul lecțiilor de CLR, profesorul poate ghida elevii într-un scurt exercițiu de respirație pentru a-i ajuta să se calmeze și să se concentreze înainte de o activitate sau de o discuție. După acest exercițiu, elevii pot discuta despre cum se simt și despre cum pot folosi respirația pentru a-și gestiona emoțiile în viața de zi cu zi.
Jocurile educaționale sunt o metodă inovatoare care încurajează învățarea activă și dezvoltarea abilităților socio-emoționale într-un mod plăcut și interactiv (Cristea, 2015). Aceste jocuri pot include activități de grup, dezbateri sau jocuri de rol care stimulează empatia, rezolvarea de conflicte, colaborarea și luarea deciziilor. Un joc interesant este „Rolurile schimbate”, unde elevii sunt împărțiți în grupuri și li se dau scenarii în care trebuie să joace rolul altor persoane (de exemplu, un prieten, un părinte, un profesor). Elevii trebuie să își exprime emoțiile și să reacționeze conform rolului atribuit. Acest tip de activitate dezvoltă înțelegerea perspectivei altora și abilități de rezolvare a conflictelor.
Prin proiectele de grup, elevii sunt încurajați să colaboreze și să își împărtășească ideile și sentimentele, ceea ce le dezvoltă abilitățile de comunicare și colaborare. În plus, aceste activități contribuie la dezvoltarea empatiei și la înțelegerea diversității punctelor de vedere (Cristea, 2015). Proiectul de grup despre valori și emoții este relevant în acest context. Elevii pot lucra împreună pentru a crea un poster sau o prezentare despre cum pot gestiona emoțiile dificile (de exemplu, furia sau tristețea) și cum pot sprijini colegii în astfel de momente. În cadrul acestui proiect, elevii își pot împărtăși propriile experiențe și pot învăța de la ceilalți cum să facă față emoțiilor într-un mod sănătos.
În era digitală, tehnologia poate fi utilizată ca un instrument pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale. Diverse aplicații și platforme educaționale pot oferi elevilor oportunități de a învăța despre emoții, comportamente și relații interpersonale într-un mod interactiv (Kahoot, Moodle etc). Utilizarea unor aplicații care permit elevilor să își exprime stările emoționale prin pictograme sau să participe la activități care ajută la recunoașterea și gestionarea emoțiilor. Aceste instrumente pot fi folosite pentru a evalua stările emoționale ale elevilor și pentru a le oferi recomandări pentru îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți.
Printre metodele moderne se numără problematizarea, brainstormingul, turul galeriei, metoda cubului (Cerghit, 2006), fiecare dintre acestea având un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor.
Problematizarea presupune identificarea unei teme sau a unui subiect provocator care să stimuleze gândirea critică a elevilor și să îi implice activ în procesul de învățare. Metoda este esențială pentru dezvoltarea abilităților de reflecție și empatie, deoarece îi încurajează pe elevi să analizeze diferite unghiuri ale unei probleme și să propună soluții.
Problematizarea unei dileme morale: Profesorul poate adresa o întrebare provocatoare, cum ar fi: „Cum ar trebui să reacționeze un prieten când află că un alt prieten a făcut o greșeală mare?”. Elevii discută despre situația respectivă, își exprimă punctele de vedere și argumentează ce comportament ar fi cel mai adecvat din punct de vedere moral. Aceasta îi ajută să își dezvolte empatia și abilități de rezolvare a conflictelor.
Brainstormingul este o metodă prin care elevii sunt încurajați să vină cu cât mai multe idei posibile pe o temă dată, fără a judeca sau a respinge ideile inițiale. Metoda ajută la dezvoltarea gândirii creative, la îmbunătățirea abilității de a colabora și de a asculta ideile celorlalți. Brainstorming pe tema „Cum pot rezolva conflictele între prieteni?”: Elevii sunt împărțiți în grupuri și li se cere să vină cu soluții pentru diferite conflicte comune între prieteni, cum ar fi neînțelegerile legate de jucării sau locuri în bancă. Ideile sunt adunate pe o tablă sau pe o foaie de hârtie, iar la final se discută despre cele mai eficiente soluții. Această activitate stimulează empatia și abilitatea de a găsi soluții pacifiste la conflicte.
Turul galeriei este o metodă interactivă care presupune expunerea lucrărilor realizate de elevi într-o „galerie” deschisă. Fiecare elev prezintă o lucrare sau o idee, iar colegii pot pune întrebări, pot adăuga comentarii sau pot oferi sugestii. Metoda dezvoltă competențele de prezentare și comunicare și îi ajută pe elevi să își exprime punctele de vedere în fața unui grup. Turul galeriei pe tema „Cărțile preferate”, unde fiecare elev poate crea un afiș sau un colaj despre o carte pe care o iubește și să o prezinte colegilor. După fiecare prezentare, ceilalți elevi pot pune întrebări legate de carte, pot adăuga comentarii și pot exprima cum ar reacționa într-o situație similară. Procesul ajută elevii să își exprime opiniile și să învețe să aprecieze perspectivele celorlalți.
Metoda cubului este o tehnică care presupune analiza unui subiect din mai multe unghiuri, fiecare față a cubului reprezentând o întrebare diferită care se adresează aceleași teme. Această metodă ajută elevii să înțeleagă complexitatea unui subiect și să își dezvolte abilități de gândire critică și reflexivă. Metoda cubului pentru analiza unui personaj literar: Profesorul poate folosi un cub pe care fiecare față să conțină o întrebare diferită despre un personaj dintr-o poveste citită. De exemplu, întrebările pot fi: „Cum se simte personajul?”, „Ce decizie a luat personajul și de ce?”, „Cum ar fi putut personajul să acționeze diferit?”, „Cum influențează comportamentul personajului relațiile cu ceilalți?”. Elevii discută aceste întrebări și își împărtășesc răspunsurile, dezvoltându-și astfel abilități analitice și empatice.
Utilizarea metodelor moderne precum problematizarea, brainstormingul, turul galeriei și metoda cubului la disciplina Comunicare în limba română (CLR) contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor. Tehnicile educaționale enunțate încurajează gândirea critică, creativitatea, empatia și colaborarea, toate fiind esențiale pentru o comunicare eficientă și pentru dezvoltarea unei inteligențe emoționale puternice. Implementarea lor în activitățile școlare nu doar că îmbogățește procesul de învățare, dar și sprijină formarea unor tineri capabili să își înțeleagă și să își gestioneze emoțiile într-un mod sănătos și echilibrat.
Utilizarea metodelor moderne în dezvoltarea competențelor socio-emoționale la disciplina CLR este esențială pentru formarea unor elevi capabili să comunice eficient, să își gestioneze emoțiile și să colaboreze armonios cu ceilalți.
Așadar, prin integrarea unor tehnici precum lectura activă, jocuri de rol, brainstorming și utilizarea tehnologiei, educația devine un proces dinamic și interactiv, care răspunde nevoilor emoționale și sociale ale elevilor, pregătindu-i pentru viața adultă și pentru relațiile interpersonale din societatea actuală.
Bibliografie
1. Catalano, Horațiu. (2018). Procesul de învățământ: direcții epistemice, pragmatice și experiențiale, Editura Didactică și Pedagogică, București.
2. Cerghit, Ioan. (2006). Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași.
3. Cristea, Sorin. (2015). Dicționar enciclopedic de pedagogie, vol. I, Editura Didactica Publishing House, București.
4. Goia, Vistian. (2003). Literatura pentru copii și tineret-pentru institutori, învățători și educatoare, Cluj-Napoca: Editura Dacia Educațional.