Profundele transformări înnoitoare pe care le-a presupus desfășurarea online a activității didactice pe perioada pandemiei vor avea efecte considerabile asupra științelor educației, asupra statutului și a rolului cadrelor didactice și a procesului educativ ai cărui agenți sunt, și, implicit asupra subiecților săi, elevii.
Discuțiile privind desfășurarea procesului educativ instituționalizat în cadrul orelor virtuale, în România, s-au axat mai ales pe partea tehnică a problemei: ce mijloace tehnice au la dispoziție profesorii, dar și elevii, pentru a face saltul necesar obținerii rezultatelor scontate, de data aceasta, în condiții cu totul noi și necunoscute. Aceasta a fost, însă, problema cea mai mică din întreaga ecuație. Marea provocare a însemnat schimbarea întregii paradigme de predare care a căzut în sarcina cadrelor didactice, fără ca acestea să fi avut o pregătire prealabilă, și care, în mare parte, au realizat-o prin eforturile personale.
Pe mulți dintre profesorii români, această perioadă de restricții din pandemie i-a prins puțin pregătiți în cunoașterea mediului virtual, și, și mai puțin, în utilizarea mijloacelor, aplicațiilor sau platformelor educaționale virtuale în desfășurarea cursurilor școlare. Legislația din România care ar fi trebuit să reglementeze noul context de învățare nu a intervenit la timp și concret pentru buna organizare a învățământului la distanță. Ar fi trebuit, dincolo de asigurarea infrastructurii tehnice și inițierea cadrelor didactice în folosirea acesteia, definite clar conceptul de învățare flexibilă și ce presupune aceasta, sub toate aspectele sale. Fiind vorba despre diferite perspective de abordare a procesului de educație ar fi trebuit, la nivel național, stabilite modul cum poate fi structurată o lecție/ activitate didactică sau extrașcolară în mediul online, aspecte privind centralizarea soluțiilor, (aplicații, tehnologii etc.), pentru învățarea online, modalitățile de participare ale elevilor și profesorilor, ce obligații au și ce se întâmplă dacă nu și le respectă, conducând la identificarea de soluții, oportunități, strategii, prin care direcțiile scopului lecției (pe termen scurt)/ idealului educațional (pe termen lung), să fie atinse pentru împlinirea acestuia.
Condiția profesorului/ elevului „reali” care activează într-o clasă „virtuală”, de care ar fi trebuit să se țină cont, a reclamat, cel puțin din partea cadrelor didactice, care au fost nevoite să se adapteze din mers, un proces de învățare, de achiziționare de noi cunoștințe, de noi moduri de a lucra, ceea ce se înscrie în sfera conceptuală a termenilor formare/ dezvoltare profesională și inovație.
Pentru mine oportunitatea de a-mi îmbogăți cunoștințele și a-mi dezvolta abilitățile digitale pentru a-i sprijini pe copii să folosească dispozitivele digitale într-un mod inteligent și echilibrat, a fost prilejul ideal de a jongla, în funcție de lecție, de tipul și conținutul ei, cu diversele aplicații care pot îmbunătăți nivelul competențelor specifice ale elevilor, fără a ignora componenta psiho-emoțională care însoțește permanent acest proces laborios și de a cărui reușită depinde. Implicată în acest proces de perfecționare/ inovaţie, care pune în discuție „pedagogia tradițională” și observând că „noul mediu de lucru”, clasa virtuală, are o influență asupra modului de a preda, iar elevul îmi devine din receptor al cunoștințelor un partener de „dialog”, uneori mai bine cunoscător al utilizării device-urilor, rolul meu de coordonator al întregului proces virtual de concretizare a scenariului didactic a fost pe cât de important, pe atât de motivant, pentru ceea ce înseamnă perfecționarea mea în tehnologizarea activităților didactice. Ritmul accelerat de dezvoltare atât al tehnologiei cât și al aplicațiilor care o folosesc este un factor determinant pentru persoanele implicate în educație.
Pentru susținerea elevilor noștri și punerea bazelor solide pentru viitorul lor este esențial să creăm contexte de învățare care iau în considerare și pun în valoare caracteristicile nativilor digitali pentru a îi pregăti pentru viața secolului XXI, conștient și responsabil, inventiv și captivant.
Conducând clasa a IV-a în școala în care lucrez și având elevi cu care colaborez foarte bine ai căror părinți s-au asigurat că au dispozitivele necesare am putut introduce în lecțiile online activități având ca suport diverse aplicații online și platforme diferite de elearning. Elevii mei au fost pe cât de curioși, pe atât de doritori să-și dovedească nivelul însușirii unor cunoștințe, dacă am folosit tehnica clasei inversate, în care copiii învață teoria acasă, de unii singuri, apoi în timpul lecției, desfășurăm, mai degrabă, o dezbatere interactivă, s-au „întrecut” cu plăcere în jocurile didactice de tip online, sau au completat scheme ale unor lecții ce presupuneau însușirea unor cunoștințe colaborând în cadrul unor grupe „virtuale” obținute cu ajutorul opțiunii „break rooms”, lucrând pe Zoom.
Interactivitatea pe care trebuie să o ai când susții lecții online este mult mai „mare” decât în clasă, astfel că sunt importante atât momentul integrării în lecție a diferitelor aplicații, combinarea cât mai judicioasă a lor, diversitatea modalităților de a rezolva sarcini în aceste aplicații, de la cele de tip chestionar, la cele de tip test cu afișarea procentului performanțelor realizate. Mi-am încurajat permanent elevii, le-am oferit feedback la timp și am purtat discuții personal, folosind chat-ul privat pentru a corecta sau îmbunătăți anumite aspecte ale muncii lor.
Prin activitatea transdisciplinară publicată pe platforma Livresq, library.livresq.com/details/5fd49cbf4395010007969cce, desfășurată cu elevii cu ocazia Zilei Naționale a României, le-am oferit prilejul elevilor să învețe despre istoria noastră prin secvențe interactive și jocuri online cu ușurință și plăcere, (Aria curriculară: Om și societate, Disciplina: Istorie, clasa a IV-a).
Demersul didactic publicat la adresa de mai sus poate fi urmărit atât de cadre didactice, căci el conține atât partea metodologică pe care o presupune transcrierea lui pe hârtie, dar și de elevi, care pot lucra atât în echipe, (în etapa Asigurării retenției, ro.padlet.com/andamanea2/9ngl6j0a0tmd7ez8), dar și frontal și individual, (etapa Activităților individuale), în care competența cheie – Istorie – 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare – este aplicată de către elevii care „se joacă” pe learningapps.org/display?v=pt61uhqw520), sincron sau asincron.
Cadrul didactic trebuie să aibă „mână de fier” în dirijarea orei „live”, căci elevul, având la dispoziție atâtea „tentații” sub forma aplicațiilor online, pe care le poate accesa independent de profesor, poate înainta singur în lecție și poate omite/ pierde anumite momente/ informații, chiar fără să vrea. Nu se poate, însă, întâmpla același lucru la finalul lecției, (etapa Obținerii performanței), când elevii, pentru a ajunge la finalul Chestionarului online, trebuie să aleagă răspunsul corect din grilă. Un răspuns greșit îi „ține pe loc”, astfel că le ofer șansa să fixeze mai bine cunoștințele și să treacă la întrebarea următoare, numai dacă au răspuns corect, (învață mai bine din propriile greșeli!).
Dacă pentru etapa Actualizării cunoștințelor elevii vizionează un film, ceea ce făceau deja și în clasă în cadrul altor ore, (youtube.com/watch?v=qFCrn8ST3P8), interactivitatea cu Matematică se realizează cu ajutorul extensiei Google, Jamboard, calculul matematic putând fi corectat „live”, vizând competența cheie „2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 – 1 000 000 sau cu numere fracţionare”.
Metodele folosite sunt diverse: de la interpretarea vocală – Interdisciplinaritate Muzică și mișcare: audiție/ interpretare a cântecului patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”-, (cântecul se poate audia pe măsură ce se lucrează în continuare, ca fundal sonor, asigurând și o învățare rapidă și sigură a acestuia), la jocul didactic, problematizare și evaluare individuală, ca în momentul evocării personalităților istorice importante în realizarea Marii Uniri, folosind aplicația create.kahoot.it/details/marea-unirii-1-decembrie-1918/ee4b1743-5196-4720-ad49-241de34b487c . Pentru elevii care vor să afle mai multe și să aprofundeze subiectul am inclus în lecție un moment de vizită virtuală în Muzeul Virtual al Unirii, mvu.ro/, activitate care le amintește de începuturile acestei perioade de pandemie, în care am avut prilejul de a vizita online muzee din țară și din lume, activitate care le-a făcut mare plăcere.
Pentru cadrul didactic un astfel de demers presupune o muncă laborioasă, dar satisfacțiile sunt pe măsură, mai ales când elevii abia așteaptă o nouă lecție de acest gen.
Bibliografie
1. Boiron, M., L’innovation en question (s), leplaisirdapprendre.com/docs/innovation_en_questions.pdf
2. Béchard, J. P., L’enseignement superieur et les innovations pedagogiques: une récension des écrits, „Revue des sciences de l’éducation”, Vol. XXVII, nr. 2, 2001, persee.com
3. Cloutier, J., Qu’est-ce que l’innovation sociale?, crises.uqam.ca/cahiers/ET0314.pdf
4. Miclea, M., Vlăsceanu, L, Potolea,. D., Petrescu. P. (coord.), Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în România – fundament al dezvoltării şi modernizării învăţământului preuniversitar, 2006, edu.ro/index.php/genericdocs/8246
5. Mihăilescu C./ Pițilă T., Istoria românilor – manual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, 2016
6. library.livresq.com/details/5fd49cbf4395010007969cce