Foarte puțini profesori au beneficiat de formare privind cursurile online. Mă încadrez între profesorii care au obținut certificatul Google Educator. Sunt profesor pentru învățământul primar, la clasa a II-a, iar școala în care predau este arondată GSuite for education.
Cu toate acestea, învățământul online a fost și pentru mine o provocare. Partea cea mai dificilă a fost crearea claselor virtuale, în Google Classroom, nu din punctul meu de vedere, deoarece am avut susținerea școlii, ci convingerea copiilor, prin intermediul părinților de a folosi Google Classroom. Am început acest demers, din luna martie, de când școlile s-au închis.
Dacă la început au fost reticenți, din 33 de elevi, postau 12-13 elevi, teme în Google Classroom, acum mă bucur de un real succes, toți elevii mei, de clasa a II-a, postează temele în Google Classroom.
Din punctul meu de vedere, regula de bază a postării unei teme în Google Classroom este de a stabili pașii concreți pe care elevul trebuie să îi parcurgă.
Exemplu:
Textul narativ – Cheile , Tudor Arghezi
1. Deschide manualul la pagina 108, citește textul Cheile, după Tudor Arghezi
a) citește în șoaptă, apoi cu voce tare.
b) citește fragmentul în care este prezentată hotârârea familiei.
2. Scrie, data, titlul lecției, autorul, transcrie vocabularul pe caiet și alcătuiește, pe caiet, câte o propoziție cu fiecare cuvânt de la vocabular.
La fel ca și Google Classroom, am utilizat platforma Zoom cam în aceeași perioadă. La început, am folosit de această platformă doar pentru a ne revedea și pentru a schimba impresii. Începând cu luna aprilie, o parte din lecții le desfășurăm online, pe platform Zoom.
Provocarea a fost alta… Cum captez eu atenția copiilor? Cum pot să îi determin să nu se mai fâțâie prin casă etc. Mi-am organizat fiecare lecție în PPT. La începutul lecțiilor am venit cu imagini, ghicitori, rebusuri, elemente care să capteze atenția, pentru ca trecerea la predare să fie mai ușoară, iar elevii să devină interesați de ceea ce va urma. Elevii mei abia așteaptă întâlnirile online.
Modalitățile de evaluare… aici e o altă provocare. Testele în Google Classroom sunt „devorate” de elevi, deoarece doresc foarte mult să obțină cele 100 puncte. Elevii de la clasa mea postează poze ale caietelor, fișelor, lucrărilor. Evaluarea continuă, orală, pe Zoom – este o modalitate de a observa evoluția elevilor.
Sincer, munca mea de weekend dă roade pe parcursul întregii săptămâni. Dacă lecția este organizată pas cu pas, elevii pot fi atenți, implicați pe tot parcursul acesteia.
Aș dori să punctez în încheiere, punctele tari și punctele slabe ale învățământului online:
Puncte tari:
1. Programul flexibil atât pentru elevi, cât și pentru professor;
2. Bucuria revederii;
3. Încrederea acordată elevilor;
4. Îndeplinirea dorinței elevilor de a lucra la calculator.
Puncte stabe:
1. Profesorul nu poate gestiona real clasa de elevi;
2. La un efectiv de 33 elevi, cazul meu, pe Zoom, pentru eficiență, poți lucre doar în grupe;
3. Nevoia de socializare;
4. Timpul petrecut în fața calculatorului, nu este potrivit pentru vârsta elevilor.
Din punctul meu de vedere, învățământul online trebuie să fie o completare a învățământului tradițional.