Testele standardizate sunt instrumente de evaluare concepute să măsoare competențele elevilor în mod obiectiv, pe baza unui set comun de întrebări, administrate în aceleași condiții tuturor. Astfel, rezultatele devin comparabile între elevi, clase, școli, județe etc.
Platforma BRIO oferă astfel de teste pentru elevi din clasele I–XII, acoperind discipline ca Limba română, Matematică, Istorie — și asigură corectare automată + raport detaliat de competențe / lacune.
În cadrul Programul Pilot Național de Testare Standardizată, testele standardizate au fost aplicate la finalul anului școlar 2021–2022 și la începutul anului școlar 2025-2026, pentru discipline de bază la elevi din clase I-VII și IX-XI, având ca obiectiv evaluarea competențelor elevilor și oferirea de date relevante pentru sistemul educațional.
România participă de mulți ani la PISA, un program internațional coordonat de OECD, care evaluează capacitatea elevilor de 15 ani de a aplica cunoștințe și competențe — nu doar de a reproduce ce au învățat.
Conform ultimelor rezultate 2022, aproape jumătate dintre adolescenții de 15 ani din România nu ating nivelul minim de competență în matematică (≈ 48.6%), citire (≈ 41.7%) și științe (≈ 44.0%).
Totuși, adoptarea pe scară largă a testărilor standardizate în România are și dificultăți — sau generează semne de întrebare:
- Rezultatele slabe la nivel național în testele internaționale arată că standardizarea — de una singură — nu rezolvă probleme structurate ale sistemului: lipsa pregătirii constante, metode de predare ineficiente, diferențe mari între regiuni/scoli.
- Mai există zone vulnerabile: școli din mediul rural, cu resurse reduse, pot avea dificultăți de acces la teste digitale, device-uri, internet etc., ceea ce ar putea accentua inegalitățile.
Testările standardizate naționale pot fi un instrument valoros pentru modernizarea evaluării în școli — oferind date concrete, obiective și comparabile despre nivelul de pregătire. În combinație cu evaluări internaționale, pot ajuta la o radiografie realistă a sistemului. Pentru a fi eficiente, ele trebuie însoțite de intervenții concrete: adaptarea programei, formarea profesorilor, sprijin real pentru școlile și elevii defavorizați, programe remediale acolo unde sunt lacune etc.
Rezultatele internaționale PISA 2022
- În 2022, pentru România, 48,6% dintre elevii de 15 ani nu au atins nivelul minim de competență la matematică; 41,7% performează sub acest prag la citire; 44,0% la științe.
- În ceea ce privește vârfurile, România stă slab: doar ~4.0% dintre elevi au performanță avansată la matematică, 2.0% la citire, și 1.4% la științe.
În 2022, aproape jumătate dintre adolescenții români nu ating competențele de bază considerate necesare pentru viața de zi cu zi, muncă sau continuare de studii. Există puțini elevi de performanță de top, iar deceniul trecut a adus, pe ansamblu, o stagnare — cu ușoare semne de regresie, în special la matematică.
Mai mult: slaba alfabetizare digitală — raportată la competențele testate de studii internaționale de tip digital/computing — accentuează vulnerabilitatea generațiilor tinere într-o lume tot mai digitalizată.
Rolul testărilor standardizate naționale
Având în vedere contextul descris, testările standardizate precum cele promovate de diverse platforme/inițiative pot avea un rol important:
- Oferă o imagine obiectivă și comparabilă a competențelor elevilor, dincolo de notele școlare care pot varia mult între profesori, școli, regiuni.
- Pot ajuta la diagnosticare timpurie: identificarea lacunelor și permit intervenții orientate remedieri, sprijin, adaptarea predării.
Pentru a valorifica potențialul testărilor standardizate și a îmbunătăți rezultatele generale, România ar putea adopta următoarele măsuri:
1. Extinderea testărilor standardizate la nivel național — periodic, cu acoperire reală, pentru a obține o imagine clară a lacunelor pe județe.
2. Transparență și utilizare activă a datelor — ca rezultatele să nu rămână doar statistici, ci să genereze intervenții concrete: sprijin pentru școli vulnerabile, formare profesori, programe remediale, revizuiri curriculare.
3. Reducerea decalajelor socio-economice — acces egal la resurse pentru copii din medii dezavantajate.
4. Accent pe competențe relevante pentru secolul XXI — gândire critică, alfabetizare digitală, proiecte, lucru colaborativ: nu doar memorare, ci aplicarea reală a cunoștințelor.
5. Monitorizare constantă + evaluare independentă — implicarea societății civile, mediului academic, experților în educație, pentru a evita stagnarea și a promova îmbunătățiri reale.
Dovezi ale decalajului urban – rural
- Conform unui raport recent al OECD, la testul PISA 2022 elevii din școli rurale au obținut — în medie — cu ~119 puncte mai puțin la matematică față de cei din școli urbane, înainte de ajustarea pentru statut socio-economic.
- Diferențele apar devreme: copiii din mediul rural sunt mult mai puțin predispuși să participe la educație pre-școlară / grădiniță, față de cei din mediul urban — ceea ce arată că inegalitățile se acumulează de la primii ani.
Datele și analizele indică că decalajul urban-rural nu este un „accident”, ci rezultatul unei combinații de factori interdependenți:
- Acces redus la educație timpurie/ pre-școlară: prezența la grădiniță/îngrijire preșcolară este mai scăzută în rural, ceea ce creează un decalaj de la începutul parcursului educațional.
- Infrastructură și resurse: școlile rurale sunt adesea mai slab dotate, ceea ce limitează calitatea predării și învățării.