Sub semnul responsabilității

Ministerul  Educației și Cercetării a stabilit ca anul școlar  2020 – 2021 să  înceapă  pe 14 septembrie 2020 și să se încheie pe 19 iunie 2021, activitatea educațională derulându-se după trei scenarii (roșu, galben și verde), în funcție de starea epidemiologică.

Referitor la scenariile educaționale, în data de 11 septembrie 2020,  inspectoratele  școlare județene au raportat următoarea situație la nivel național:

  • 12.610 de unități de învățământ în Scenariul 1 (S1). Acesta presupune  participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.
  • 4.892 de  unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.
  • 238 de unități de învățământ în Scenariul 3 (S3). Acesta presupune participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online.
  • 7 unități de învățământ au optat pentru scenarii mixte (S2+S3). Varianta s-a aprobat avându-se în vedere situațiile specifice în care aceste școli se regăsesc: o parte sunt în curs de reabilitare, iar în altele există cazuri medicale particulare la clasă, astfel încât se impune învățarea online. Deși există o gamă diversificată de păreri, varianta învățământului clasic este cea mai eficientă  și trebuie adaptată la  condițiile actuale pentru reducerea   riscului de îmbolnăvire la virusul gripal și noul coronavirus.

Diversele variante de teleșcoală (învățământ la distanță, educație online, clasă virtuală) sunt deosebit de utile, dar nu pot să substituie învățământul prin relaționare directă în sala de curs sau în laborator, orice exagerare poate avea consecințe imprevizibile pentru destinul  generațiilor tinere. Există pericolul ca în perspectivă tinerii să neglijeze interacțiunile directe din mediul real și să devină dependenți de mediul virtual, ceea ce ar afecta trăirea pe deplin a vieții, modificări de comportament, limitarea creativității și consecințe negative asupra sănătății.

Cu siguranță, școala reprezintă mediul propice pentru proiectul de formare a ființei umane, sub cele  trei aspecte: individual (împlinirea vocaţională prin cultură), interindividual (echilibru moral-relaţional) şi social (afirmarea prin competență profesională).

În articolul „Învățământul la răscruce”, am propus un scenariu educațional unitar și flexibil în acest an școlar, în care, întreaga activitate educațională  dintr-o unitate școlară va fi  organizată în două schimburi,  cu mențiunea că  durata acestora va fi redusă  și  vor fi reluate numai după dezinfectarea și igienizarea spațiilor utilizate – care vor fi amenajate corespunzător.

Desigur, elevii din ciclul primar și gimnaziu vor fi programați în prima parte a zilei pentru desfășurarea activității educaționale din școală.
Pentru asigurarea distanțării sociale, din  clasele cu peste 16  elevi se vor forma  două grupe, care vor fi  repartizate în două săli de clasă alăturate, iar timpul alocat fiecărei lecții va fi  redus la 25 de minute, pauza fiind de 5 minute. De remarcat că, într-un interval de timp de 3 ore, elevii  unei clase pot beneficia de  6 lecții pentru  formarea competențelor educaționale, însă numărul de lecții poate fi modificat și  adaptat permanent la situațiile reale din școală.

Varianta propusă  are următoarele avantaje:

  • oferă șanse egale la educație tuturor elevilor într-un cadru organizat de relaționare socială, procesele de învățare și evaluare fiind mult mai eficiente decât în variantele online sau hibridă;
  • permite  distanțarea socială și reducerea  timpului  în care elevii se află împreună;
  • oferă diverse posibilități pentru includerea disciplinelor în orarul  școlar, norma didactică poate fi calculată ușor (1 oră didactică pentru 2 lecții), iar  planificarea calendaristică nu prezintă dificultăți;
  • permite recuperarea materiei din anul școlar precedent (semestrul II), care nu a fost predată elevilor.

Pe de altă parte, activitatea de la clasă a cadrelor didactice va fi completată cu cea de  pregătire suplimentară  online în perioada când elevii sunt la domiciliu, orele respective fiind trecute în orarul unității școlare și remunerate corespunzător.

Pentru parcurgerea programei școlare în acest scenariu educațional, se impune regândirea structurii anului școlar 2020-2021, în care „săptămâna altfel” poate fi eliminată, durata vacanțelor va fi redusă, iar, la nevoie, ziua de sâmbătă va fi inclusă în orarul școlii.

Desigur,  conducerile unităților școlare împreună cu autoritățile locale vor stabili  varianta optimă pentru începutul anului școlar,  care va fi trimisă  forurilor județene pentru aprobare. Într-un scenariu favorabil se poate  reveni  la  organizarea învățământului din unitățile școlare înainte de apariția pandemiei. Ar fi de dorit ca  toate școlile să  dispună de un cabinet medical, personalul  calificat având un rol important  pentru protecția și educația sanitară a elevilor.

Bibliografie
www.academia.edu/43963148/Invatamantul_la_rascruce

 

prof. Vasile Tudor

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/vasile.tudor

Articole asemănătoare