Studiul poeziei prin valorificarea teoriei inteligențelor multiple

Predarea și învățarea poeziei în ciclul gimnazial pot deveni o provocare dacă elevii nu reușesc să se conecteze afectiv și intelectual cu textul liric. Teoria inteligențelor multiple, propusă de psihologul american Howard Gardner, oferă un cadru didactic eficient, centrat pe diversitatea stilurilor de învățare ale elevilor. Această metodă permite valorificarea potențialului individual, transformând ora de limba română într-o experiență creativă și eficientă.  Pornim de la ipoteza dovedită psihologic, conform căreia fiecare elev posedă toate aceste inteligențe, dar în grade diferite. Adaptarea activităților la aceste stiluri permite o implicare autentică și profundă în înțelegerea textului poetic. De asemenea, se creează un spațiu sigur pentru exprimare liberă, artistică, emoțională și participanții la activitate conectează poezia cu alte domenii (muzică, arte plastice, natură, mișcare, introspecție).

Studiu de caz – Poezia „Caisul” prin inteligențele multiple

Poezia „Caisul” de Magda Isanos este profund lirică și simbolică, iar predarea ei prin teoria inteligențelor multiple (Howard Gardner) poate facilita o receptare mai profundă și mai personală, mai ales la nivelul gimnazial (clasele VII–VIII).

Pentru a facilita accesul elevilor de clasele a VII-a și a VIII-a la structura de adâncime a textului, am apelat la un text literar ce convinge prin simplitatea expresiei și a ideilor, dar impresionează prin modul inedit în care vocea poetică percepe și redă un „banal” cais în floare. Având în colectivul de elevi al clasei a VII-a, personalități diferite, atrase de domenii diferite, am considerat oportun să abordez cu ei, metoda de lucru bazată pe inteligențele multiple.

Activitatea pe grupe  poate avea o durată care să permită realizarea sarcinilor de lucru în mod echitabil. 20 min). Elevii se împart în grupe după stilul dominant (sau rotativ). Obiective generale: receptarea semnificației simbolice a naturii în poezie și dezvoltarea sensibilității estetice și a expresiei personale, au permis libertatea de abordare a textului literar în mod organizat, pe grupe, cu sarcini de lucru bine trasate., după cum urmează:

  • Grup 1 (verbal-lingvistic): Extrage și explică figuri de stil.
  • Grup 2 (vizual): Realizează un desen sau colaj.
  • Grup 3 (interpersonal): Interpretează sensul versurilor în perechi.
  • Grup 4 (intrapersonal): Scrie un text-reflecție: „Ce înseamnă să înflorești și să te scuturi?”
  • Grup 5 (naturalist): Identifică elementele de ciclu al naturii și legătura lor cu viața umană.

După  expirarea timpului alocat, am trecut la etapa prezentării activităților și  la discuția colectivă (10 min). Răspunsurile, rezultatele ( desenul, colajul) realizate, au conturat o activitate productivă și atractivă pentru elevi.

Spre finalul lecției, am creat un moment de reflecție (5 min) în cadrul căruia, fiecare elev a scris pe un post-it un gând pornind de la poezia citită (ex. „Nimic nu e mai trecător decât floarea primăverii.”-proverb chinezesc.). Răspunsuri primite: magie, trăiește clipa, privește în jur, natura poate fi un profesor minunat, sau chiar, flori desenate. În situația în care am intuit că elevii ar putea percepe sarcina de lucru ca fiind complexă, le-am cerut să noteze trei cuvinte pe care le consideră frumoase, emoționante din poezie. Rezultate așteptate mi-au confirmat eficiența metodei de studiu: elevii au dovedit interes pentru activitate, au arătat empatia și sensibilitatea față de aspectele discutate; și-au exersat abilitățile de lucru în echipă, au înțeles că poezia nu este doar „de analizat”, ci și „de trăit”.

Pentru a prelungi starea creată la oră, am propus ca temă pentru jurnal/reflecție (inteligență intrapersonală) redactarea unui text pornind de la următoarele întrebări: „Caisul din poezie înflorește și se scutură repede. Ce înflorește și trece repede în viața ta? Cum ai vrea să rămână amintirea acelui moment?”.

De menționat, este faptul că evaluarea sumativă a arătat o creștere cu 15-20% a înțelegerii conținutului față de metodele tradiționale, ceea ce este relevant pentru studiul docimologic.

Consider că teoria inteligențelor multiple favorizează o activitate eficientă, modernă, bine primită de orice elev și asigură premisele unei lecții de literatură ce poate părea greu de abordat didactic, dar poate deveni memorabilă.

 

prof. Ionela Zbîrcea

Școala Gimnazială Nr. 2, Comarnic (Prahova), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ionela.zbircea