EDICT

Jocul didactic reprezintă un important mijloc de educare a limbajului preşcolarilor în vederea integrării lor cu succes în activitatea şcolară. Prin intermediul jocului se fixează, se precizează şi se activizează vocabularul copiilor, se contribuie la îmbunătăţirea pronunţiei, la formarea unor noţiuni, la însuşirea unor construcţii gramaticale necesare formării deprinderii de citire şi scriere în clasa pregătitoare şi clasa I. Pornindu-se de la cunoaşterea dezvoltării psihofizice a copilului preşcolar, în special a limbajului acestuia, se poat desfăşura jocuri didactice eficiente de dezvoltarea limbajului şi exersare a vorbirii, dacă se folosesc metodele activ-participative, iar obiectivele dezvoltării limbajului şi comunicării orale se realizează la nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit.

Ţinând cont de faptul că prin joc copilul îşi formează o pronunţare şi o exprimare corectă, studiul de faţă îşi propune ca scop să exploreze domeniul jocului didactic şi influenţa acestuia în cultivarea limbajului la copiii preşcolari sub toate  aspectele sale: fonetic, lexical,  gramatical şi expresiv.

Pentru realizarea scopului propus am conturat câteva obiective:

• evidenţierea influenţelor pe care le are folosirea jocurilor didactice asupra educării limbajului sub toate  aspectele sale: fonetic, lexical , gramatical şi expresiv;
• investigarea evoluţiei limbajului preşcolarilor pe parcursul unui an şcolar în urma folosirii jocului didactic;
• studierea ponderei pe care trebuie să o aibă folosirea jocurilor didactice în procesul instructiv-educativ;

Subiecţii studiului:
– copiii grupei mari (24 copii)
– educatoarea: Iliescu Valentina
Durata studiului : an şcolar 2022-2023

Aplicarea probelor de evaluare și interpretarea rezultatelor

În cadrul studiului, am avut în vedere următoarele capacități, ca repere în evaluarea limbajului copiilor preșcolari:

1. Pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române;
2. Recunoaşte şi numeşte sunetul final dintr-un cuvânt;
3. Recunoaşte şi numeşte sunetele din interiorul cuvântului;
4. Prezintă (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise;
5. Utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
6. Manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor;
7. Alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc.;
8. Înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte, iar cuvintele din silabe;
9. Realizează mini-dramtizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarea vocii, intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.

În cadrul evaluării inițiale și finale, am aplicat diverse probe de evaluare pentru stabilirea nivelului de dezvoltare a limbajului sub toate aspectele sale: fonetic, sintactic, lexical și expresiv.

În cadrul evaluării inițiale, observăm că majoritatea preşcolarilor pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române (C.1) şi înţeleg sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor sau situaţiilor de învăţare. În ceea ce privește aspectul sintactic al limbajului, preşcolarii manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor (C.6) şi alcătuiesc propoziţii simple despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc. (C.7). Mai puţin însuşită este capacitatea C.4, ceea ce demonstrează faptul că copiii nu stăpânesc încă deprinderea de a prezinta (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise. Cu toate acestea, preşcolarii utilizează cuvinte noi în contexte adecvate (C.5). Mai trebuie insistat în ceea ce priveşte capacităţile  de recunoaştere şi numire a sunetului final dintr-un cuvânt (C.2) şi a sunetelor din interiorul cuvântului (C.3). De asemenea, copiii încă nu au capacitatea de a înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte, iar cuvintele din silabe. În ceea ce priveşte folosirea limbajului expresiv, copiii încă nu reuşesc să stăpânească şi să folosească eficient elementele limbajului nonverbal(C9 şi C10).

Pentru a putea evidenția rolul jocului didactic în educarea limbajului, am desfășurat de-a lungul anului școlar numeroase jocuri didactice atât în cadrul activităților pe domenii experiențiale, cât și în cadrul jocurilor la alegere și activităților de dezvoltare personală.

La evaluarea finală, observăm că la eşantionul de studiu majoritatea preşcolarilor pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române (C.1), având această capacitatea însuşită sau în curs de dezvoltare, dar niciunul nu mai are această capacitate absentă. La fel se întâmplă şi cu capacităţile C.4, C.6 şi C.7. în ceea ce privește aspectul lexical al limbajului, preşcolarii manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor (C.6) şi prezintă (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise (C.4). De asemenea, în ceea ce privește aspectul gramatical, ei alcătuiesc propoziţii simple despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc. (C.7). În ceea ce priveşte creativitatea şi expresivitatea limbajului (C.9, C.10), copiii cu comportament însuşit sunt egali sau mai mici ca număr faţă de cei cu comportament în dezvoltare, numărul copiilor cu comportament absent fiind mai mare comparativ cu alte comportamente evaluate.

Observându-se evoluția clară a rezultatelor obținute în cadrul celor două evaluări se poate concluziona că dacă utilizăm în activitatea noastră deseori variate jocuri didactice de educarea limbajului copiilor preşcolari, atunci contribuim semnificativ la dezvoltarea fonetică, lexicală, gramaticală  şi expresivă a exprimării lor orale.

Bibliografie
1. Antohe, Georgeta, Barna Iuliana, 2006, Psihopedagogia jocului, Editura Fundaţia Universitară Dunărea de Jos, Galaţi.
2. Dogaru, Zoe, 2001, Jocuri didactice pentru educarea limbajului – învăţământ preprimar, Editura Aramis Print, Bucureşti.
3. Dumitrana, Magdalena, 1999, Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Editura Compania, Bucureşti.
4. Ştefănescu, Cornelia, 2009, Didactica activităţii instructiv-educative în grădiniţă, Editura Terra, Focşani.

* * *

Textul este o versiune parțială revizuită a articolului cu același nume publicat de autoare în iulie 2019, în Revista Comper. Link direct: https://www.concursurilecomper.ro/download/revista_inv_preuniv/2019/Iulie%202019/Studiu%20privind%20rolul%20jocului%20didactic%20in%20educarea%20limbajului%20copilului%20prescolar%20(Iliescu%20Valentina).pdf