În didactica modernă, lectura este concepută ca un proces complex de construire a sensului, care nu vizează doar lectura și lecturile sucesive, ci presupune, în mod firesc, etapa de prelectură și de postlectură. Momentul de prelectură ocupă un loc esențial, având rolul de a pregăti elevul pentru întâlnirea cu textul literar, de a facilita accesul la universul epic și de a contribui la formarea unei atitudini active față de lectură. Studiul de față își propune să evidențieze importanța momentului de prelectură în receptarea textului epic și să sublinieze rolul acestuia în dezvoltarea competențelor de lectură.
Prelectura poate fi definită ca ansamblul activităților desfășurate înainte de lectura propriu-zisă a unui text, având ca scop: activarea cunoștințelor anterioare ale elevilor, stabilirea unor legături cu experiențe personale sau culturale, formularea așteptărilor în raport cu tema, personajele sau conflictul și stimularea interesului pentru text. Această etapă creează un cadru favorabil înțelegerii globale a mesajului textului literar, ajută la conturarea și la activarea unui orizont de așteptare, care contribuie la identificarea corectă elementelor textului narativ literar (instanțele comunicării narative, momentele subiectului etc.) și, nu în ultimul rând, înrâurește interiorizarea valorilor umane sau culturale propuse de text.
Există numeroase strategii didactice care pot fi utilizate în momentul de prelectură. În cele ce urmează, vom prezenta câteva dintre cele mai eficiente metode didactice, aplicate pe trei texte epice distincte, studiate în clasa a VIII-a: „Platanos” de Doina Ruști, „Florin scrie un roman” de Mircea Cărtărescu și „Marțianul” de Andy Weir, care au contribuit la implicarea activă a elevilor și la dezvoltarea gândirii critice, transformând lectura într-un act de explorare și descoperire.
Anterior lecturii textului „Platanos” de Doina Ruști, au fost propuse mai multe activități distincte, având ca scop conturarea orizontului de așteptare al elevilor, anticiparea temei și a acțiunii ambientate în mediul vegetal, dar și înțelegerea ulterioară a metaforei epice. Pentru a stimula interesul și curiozitatea față de text, am utilizat ghidul de anticipație. Elevilor le-au fost prezentate câteva proverbe despre prietenie („Prietenul adevărat este cel care te sfătuiește de bine, iar nu cel care te laudă mereu.”, „Singurul mod de a avea un prieten este să fii tu însuți un prieten bun.”, „Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur.” etc.). Elevii au fost invitați să aleagă proverbul care reflectă cel mai bine propria lor concepție despre prietenie și să-și argumenteze verbal opțiunea. În mod spontan, aceștia au împărtășit experiențe personale, evocând cu emoție momentul întâlnirii cu cel mai bun prieten, descriindu-și relațiile de prietenie, vorbind despre sentimentul de pierdere resimțit la destrămarea unei prietenii sau exprimându-și dorința de a avea prieteni sinceri. Discuțiile pornind de la experiențele personale ale elevilor au reprezentat o strategie eficientă de prelectură, întrebări precum: „Ați trecut vreodată printr-o situație asemănătoare?” sau „Cum ați reacționat într-un astfel de context?” ușurând conexiunea dintre text și universul elevilor. Cea de-a doua activitate a constat în completarea „alfabetului prieteniei”. Fiecare elev a extras dintr-un coșuleț o literă și a notat un substantiv care exprimă o valoare sau o trăsătură pozitivă asociată prieteniei. Ulterior, elevii au completat „floarea prieteniei”, identificând termeni precum: A – amintiri, ajutor, adevăr, amuzament, afecțiune, admirație; C – comunicare, curaj, cinste, credință, compasiune; D – dorință, dăruire, demnitate, dragoste, devotament; E – empatie, emoție, entuziasm; R-respect, rădăcină, relaţie etc.). În cadrul celei de-a treia activități, am clarificat sensul unor cuvinte mai puțin cunoscute și am prezentat elevilor imagini din Atlasul zoologic școlar. Au fost explicate noțiuni precum: platan (arbore exotic, cu tulpină groasă și înaltă, scoarță verzuie, coroană bogată și frunze late, cultivat ca plantă ornamentală), dedițel sau sisinel (plantă erbacee cu flori albe), viorea (plantă erbacee cu flori albastre-violacee) și stânjenel (plantă erbacee cu flori de diferite culori), pentru a înțelege modul de construcție a personajelor și a relațiilor dintre acestea. Nu în ultimul rând, înainte de prima lectură, elevii au fost încurajați să răspundă la întrebarea: „Despre ce credeți că va fi vorba în textul intitulat «Platanos»?” și să-și susțină oral predicțiile formulate.
Apropierea elevilor de textul „Florin scrie un roman” de Mircea Cărtărescu s-a realizat prin trei activități distincte, menite să sprijine înțelegerea ulterioară a acestuia. Prima activitate a vizat alcătuirea familiei lexicale a cuvântului floare, strategie care contribuie la formarea atitudinii estetice și la evidențierea puterii creatoare a scriitorului. Elevii au alcătuit familia lexicală a cuvântului floare (floricică, floricea, floral, florar, florăreasă, florărie, a înflori, înflorit, neînflorit, înflorire, înfloritor) și au formulat enunțuri în care verbul „a înflori” a fost utilizat cu sensuri figurate, precum: a crește, a evolua, a împodobi sau a exagera. În a doua activitate, pentru a anticipa statutul personajelor, două grupe au căutat pe internet informații despre haiduci (termenul desemnează persoane din secolele XVII–XIX, din spațiul balcanic, care trăiau în afara legii, retrase în păduri, acționând individual sau în cete, fiind adesea percepute drept apărători ai celor săraci, similare personajelor de tip Robin Hood din literatura occidentală), iar alte două grupe au căutat informații despre jocul Duke, pentru înțelegerea ulterioară a raportului dintre creație și imaginație. Alte două grupe au prezentat colegilor informații despre păpușa Matrioșka (jucărie din lemn, alcătuită din mai multe păpuși de dimensiuni descrescătoare, introduse una în alta, asemănătoare ca formă, dar diferențiate prin detalii semnificative), activitatea având ca rol având facilitarea înțelegerii tehnicii povestirii în ramă. Cea de-a treia activitate a urmărit clarificarea termenilor necunoscuți prin utilizarea dicționarului, pentru a depăși dificultățile de comprehensiune generate de limbajul arhaic, specific culorii locale, cum ar fi: cofă (vas cilindric din doage de lemn), zlot (monedă folosită în trecut), poteră (detașament înarmat cu rol de urmărire și capturare a infractorilor) etc. În final, elevii au rezolvat un exercițiu de asociere, identificând câte două simboluri corespunzătoare portretului unui haiduc, al unui adolescent contemporan și al unui scriitor. Printre exemplele oferite s-au numărat: pușca, calul, masca (haiduc); jocurile video, rolele, fotbalul (adolescent); cartea, pixul, editura (scriitor). Unii elevi au completat aceste asocieri prin realizarea unor reprezentări grafice, anticipând astfel statutul personajelor.
Pentru a facilita înțelegerea textului „Marțianul” de Andy Weir, etapa de prelectură s-a concretizat prin trei activități distincte. Prima activitate a fost un brainstorming desfășurat frontal. Am notat pe tablă titlul textului-suport și am adresat elevilor cerința: „La ce vă duce cu gândul cuvântul «marțian»?” Răspunsurile acestora au fost consemnate pe tablă și au inclus idei, precum: extraterestru, Marte, spațiu, explorare, planetă, aventură, curiozitate, necunoscut, frică, colonizare, navă spațială, călătorie, invazie, gravitație, tehnologie, rachetă, lansare, telekinezie, univers paralel, invenție etc., care au fost ulterior confirmate sau infirmate în timpul lecturii. A doua activitate a avut ca punct de plecare termenul-cheie „marțian”, fiecare elev a redactând un scurt text în care a imaginat o posibilă acțiune și personaje. Textele au fost introduse într-o „Capsulă a timpului”, care a fost sigilată, urmând ca la finalul lecției să fie redeschisă, permițând analiza predicțiilor formulate și compararea lor cu desfășurarea acțiunii din textul-suport. Cea de-a treia activitate a presupus munca pe grupe. Elevii au fost organizați în șase echipe, au primit câte o ilustrație și au avut sarcina de a căuta pe internet informații despre subiectul acesteia: Sistemul Solar (format din Soare, cele opt planete, sateliții acestora și alte corpuri non-stelare); NASA (agenție guvernamentală americană responsabilă de cercetarea și explorarea spațiului cosmic); Craterul Schiaparelli și Acidalia Planitia (forme de relief de pe planeta Marte, care au generat numeroase ipoteze privind existența vieții extraterestre); Rover (vehicul de explorare folosit pe suprafața altor planete sau a asteroizilor); Navă spațială (vehicul utilizat în misiuni spațiale cu scopuri variate, precum explorarea sau comunicațiile). Nu în ultimul rând, am formulat întrebări de tip ghidaj, care să orienteze lectura elevilor, precum: „La ce credeți că se va referi conflictul?”, „Ce valori credeți că vor fi promovate în text?” sau „Credeți că finalul va fi unul fericit sau sumbru?”. Toate activitățile au avut ca scop conturarea unui orizont de așteptare favorabil înțelegerii literaturii științifico-fantastice, anticiparea temei și a tipului de personaj întâlnit, realizarea unei lecturi atente și conștiente.
Modul coerent în care s-au desfășurat celelalte etape ale receptării textelor literare, pentru care am descris pe scurt activitățile de prelectură, au confirmat că acest moment joacă un rol fundamental în formarea competențelor de lectură, întrucât îi ajută pe elevi să își dezvolte capacitatea de anticipare, de interpretare și de evaluare a mesajului literar. Mai mult, prelectura a favorizat dezvoltarea competențelor de comunicare orală, prin discuțiile și dezbaterile care au precedat lectura propriu-zisă, precum și a competențelor socio-emoționale, prin exprimarea opiniilor și a experiențelor personale.
În concluzie, prin activarea cunoștințelor anterioare, prin stimularea interesului și prin formularea ipotezelor de lectură, prelectura contribuie la o înțelegere mai profundă și mai coerentă a textului literar. Integrarea sistematică a activităților de prelectură în demersul didactic poate conduce la formarea unor cititori activi, implicați în actul lecturii și conștienți de aceasta, capabili să interpreteze și să valorifice mesajul textului epic în diferite situații de comunicare, în școală și în afara ei.