Învățarea cooperativă reprezintă o abordare pedagogică inovatoare care implică organizarea elevilor în grupuri mici, pentru a atinge obiective comune. În contextul predării matematicii în gimnaziu, această metodă poate avea un impact semnificativ asupra atât a performanței academice, cât și a dezvoltării competențelor sociale ale elevilor. Acest studiu își propune să analizeze în mod comparativ eficiența învățării cooperative față de metodele tradiționale de predare, având ca obiectiv identificarea beneficiilor și a provocărilor asociate implementării acestei strategii în învățământul gimnazial românesc.
Metodologia cercetării
Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de un modul școlar și a implicat 150 de elevi din clasele a V-a și a VI-a, împărțiți în două grupuri: un grup experimental care a beneficiat de activități structurate pe principiile învățării cooperative și un grup de control care a urmat metode tradiționale de predare. Proiectul a inclus formarea a 30 de grupuri cooperative eterogene, fiecare grup fiind compus din 4-5 elevi cu niveluri diferite de pregătire. Instrumentele de cercetare au cuprins: teste standardizate de evaluare a competențelor matematice, chestionare de motivație școlară, grile de observare a interacțiunilor sociale și interviuri semi-structurate cu profesorii implicați.
Rezultate obținute
Analiza datelor a evidențiat o îmbunătățire semnificativă a performanței academice în grupul experimental. Media rezultatelor la testele finale a fost cu 18% mai mare în grupul experimental comparativ cu grupul de control. De asemenea, s-a observat o reducere semnificativă a numărului de note sub 5 în grupul experimental (doar 8% față de 25% în grupul de control). În ceea ce privește motivația, 78% dintre elevii din grupul experimental și-au exprimat o atitudine pozitivă față de matematică, comparativ cu 52% în grupul de control. Observațiile au scos în evidență și dezvoltarea abilităților sociale: elevii din grupul experimental au demonstrat o mai bună capacitate de lucru în echipă, comunicare eficientă și respect față de opiniile celorlalți.
Discuții și interpretări
Rezultatele obținute confirmă ipotezele cercetării și sunt în concordanță cu studiile internaționale din domeniu. Superioritatea învățării cooperative se explică prin mai mulți factori: activarea simultană a mai multor strategii cognitive, feedback-ul imediat oferit de colegi și creșterea implicării afective în procesul de învățare. Totuși, implementarea acestei metode a întâmpinat și anumite dificultăți: rezistența unor elevi la lucrul în grup, necesitatea unui timp mai lung pentru pregătirea activităților și dificultăți în evaluarea individuală a fiecărui elev.
Concluzii și recomandări
Învățarea cooperativă se dovedește a fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare și a climatului din clasă la disciplina matematică în ciclul gimnazial. Pe baza rezultatelor obținute, se recomandă: integrarea treptată a metodelor cooperative în practica educațională, dezvoltarea unor ghiduri metodologice pentru profesori și alocarea de resurse pentru crearea unor materiale didactice adecvate. De asemenea, este necesară organizarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice, care să le familiarizeze cu tehnicile și instrumentele specifice învățării cooperative.
Bibliografie
1. Johnson, D. W., Johnson, R. T., & Holubec, E. J. (2013). Cooperation in the classroom. Interaction Book Company.
2. Slavin, R. E. (2015). Cooperative learning in elementary schools. Education 3-13, 43(1), 5-14.
3. Pânșo, A. (2021). Strategii moderne de predare a matematicii. Editura Didactica Press.
4. Ministrul Educației Naționale (2018). Curriculum Național pentru Matematică – Clasele V-VIII.
5. Gillies, R. M. (2016). Cooperative learning: Review of research and practice. Australian Journal of Teacher Education, 41(3), 39-54.
6. Hattie, J. (2012). Visible learning for teachers: Maximizing impact on learning. Routledge.
7. Voiculescu, E. (2020). Pedagogia succesului în predarea matematicii. Editura Aramis.