Prin conținutul său concret senzorial, predarea geografiei în clasele mici, oferă cel mai bun prilej de formare a convingerilor patriotice. Elevii fac cunoştinţă cu frumuseţile şi bogăţiile judeţului lor, ale patriei. De exemplu, la tema „Oraşul meu” sau „Localitatea mea”, se oferă prilejul de a compara trecutul cu prezentul concret, din orizontul local. Nu există oraş în care să nu se fi construit un cartier, o fabrică, un aşezământ cultural.
Cultivarea sentimentului patriotic începe la elevii mici prin cultivarea dragostei faţă de locul natal. În cadrul unui opțional se pot concepe fișe de cercetare pe care elevii organizați în grupe sa le completeze pe baza observațiilor directe din localitatea lor. (Anexa 1)
„Dunărea, Marea, Carpaţii şi Prutul – iată cele patru hotare, care îngrădesc pământul Ţării Româneşti. (…) Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, – cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune : «Sunt român!»” (România pitorească- Ţara.Poporul., Al Vlahuţă, Bucureşti, 1996)
Sfera educaţiei patriotice se lărgeşte treptat cu studierea geografiei judeţului şi geografia patriei. Vizitele, excursiile, schimbul de scrisori și informaţii cu elevii din județul natal, dar și din alte judeţe ale ţării, transpun copilul cu privirea pe tot întinsul patriei noastre. Schimbul de imagini cu peisaje din mediul natural sau antropic între elevii din localități diferite, sub forme cât mai variate, de la albume, la prezentări ppt, îi leagă invizibil pe elevi de locul natal, trezind involuntar în conșiința acestora sentimentul apartenenței la un spațiu geografic și la o comunitate.
Fiecare dintre noi suntem legaţi prin fire nevăzute, dar simţite, de vatra natală, de locurile, oamenii, limba, obiceiurile pe care le păstrăm în inimi ca pe un tezaur scump, pe toate cărările vieţii. Orizontul local constituie „laboratorul geografic”, cel mai complex, prin care elevii intră în contact cu formele de relief, apele, vegetaţia şi animalele specifice zonei.
Printre activităţile care au vizat cunoaşterea orizontului local, am organizat o excursie de documentare, la începutul clasei a II-a, care a urmărit primul contact de ansamblu cu localitatea natală. Pe baza unei fişe de observaţie, elevii au fost ajutaţi să observe şi să identifice caracterisrici ale mediului apropiat, ale plantelor şi animalelor specifice. (Anexa 2)
Din perspectiva trecutului, patriotismul presupune cunoaşterea originii istorice a poporului, respectarea şi preţuirea sacrificiului înaintaşilor pentru libertatea şi propăşirea patriei, cinstirea tezaurului cultural şi spiritual.
Din perspectiva prezentului, acelaşi sentiment, presupune implicarea în procesul dezvoltării social economice, al menţinerii independenţei şi suveranităţii ţării, al preocupării pentru îmbogăţirea tezaurului de valori materiale şi spirituale.
Din perspectiva psihologică, patriotismul este considerat o trăsătură a personalităţii fiecărui om.
Conştiinţa patriotică presupune cunoaşterea ansamblului de idei privitoare la patrie- ca mediu geografic şi evoluţie istorică, socială, culturală şi politică, formarea de convingeri în legătură cu aceste valori realizate prin corelarea cunoştinţelor cu trăiri afective corespunzătoare. Concomitent cu transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor, cu lărgirea orizontului de reprezentări şi noţiuni despre relaţiile subsumate patriei, elevii trebuie să fie antrenaţi pentru a săvârşi fapte de această natură, prezente în viaţa lor cotidiană, la şcoală, în afara şcolii, importantă fiind conducerea lor spre înţelegerea faptului că îndeplinirea diverselor îndatoriri şcolare este o modalitate prin care se exprimă atitudinea lor patriotică.
Activităţile de învăţare desfăşurate în orizontul local, atent elaborate şi organizate sunt un real ajutor pentru concretizarea şi aprofundarea cunoştinţelor, dar şi pentru educarea morală a elevilor.
Anexa 1
Fișă de cercetare privind clădirile din localitatea natală
Obiectivul cercetat (case, școala, biserica, sedii de instituții administrative, cămine culturale, centre turistice, puncte gastronomice, monumente istorice, vestigii etc.)
Anul / Perioada construirii
Starea în care se află obiectivul (întreținut, degradat, renovat, anul renovării, utilizarea actuală )
Legătura cu familia elevului (școala în care au învățat bunicii, părinții, locul de muncă al unui membru din familie, experiențe legături cu elevul etc.)
Promovarea obiectivului (idei de promovare a obiectivului din partea elevilor- organizarea de evenimente școlare: expoziții, serbări, ateliere etc.)
Anexa 2
Fișă de observare a orizontului local
Forme de relief prezente în orizontul apropiat (lunci, câmpii, dealuri, podișuri, munți)
Cursuri de ape (denumirea, curgătoare sau stătătoare)
Flora și fauna din orizontul local (plante și animale întâlnite în funcție de altitudine)
Soluri întâlnite (argiloase, calcaroase, nisipoase)
Numărul aproximativ de locuitori (alte etnii)
Ocupațiile locuitorilor
Bibliografie
1. Borza, Al. şi colab., (1984) – Din cartea frumuseţilor naturii, Ed.Sport – Turism, Bucureşti.
2. Drumea, P., Drumea, S., (2002) – Metode active utilizate în predarea – învăţarea geografiei, Chişinău.
3. Dulamă, M. E., (2002) – Strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj- Napoca.
4. Dumitru, I., (2001) – Dezvolatrea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Ed.de Vest, Timişoara.
5. Iancu, M., (1982) – Elevi, să ne cunoaştem patria!, E.D.P. Bucureşti