Structuri textuale

Începând  de anul acesta  modelul de subiect de la Evaluarea Națională  s-a schimbat, lucru știut de toată lumea. În articolul de față mă voi referi doar la subiectul al II-lea din testele pentru evaluarea de clasa a VIII-a. Structurile textuale – secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat și argumentativ – sunt prezente în cerințele de la subiectul al II-lea, la compunere, în cadrul testelor pentru examen.

Jean Michel Adam vorbește despre analiza structurilor diverse și complexe ale textelor și susține că este destul de greu să se stabilească o tipologie textuală care să cuprindă această varietate. Adam descrie un număr de cinci secvențe care apar în textele literare, dar și în textele nonliterare. Aceste secvențe sunt: narativă, descriptivă, dialogată, explicativă și argumentativă.

Florentina Sâmihăian prezintă  aceste secvențe stabilite de Adam în lucrarea O didactică a limbii și literaturii române. În orice text există segmente mici, compuse din mai multe fraze, care au anumite trăsături ce ne ajută să le recunoaștem.

Secventa narativă este compusă din situația inițială, transformarea și situația finală. O astfel de secvență se poate întâlni în texte literare epice – basm, roman, nuvelă –  dar și în relatarea unor fapte diverse în mass-media. În timp ce povestim, folosim secvențe narative. Secvența narativă prezintă derularea unor întâmplări într-o ordine logică și temporală, urmărește dezvoltarea unei intrigi într-o înlănțuire de evenimente care au un deznodământ. Relatarea se face la persoana I sau la persoana a III-a. Florentina Sâmihăian afirmă că accentul este pus pe acțiune, iar întrebările la care răspunde cel care scrie o narațiune sunt Cine? Ce face? Unde? Când? Cum? De ce?

Secvența descriptivă evidențiază liniile de dezvoltare a unei descrierii: aspectualizarea sau prezentarea părților obiectului descris și a proprietăților acestuia; punerea în relație sau indicarea reperelor spațiale și temporale în care se situează obiectul descris, precum și comparația acestuia cu alte obiecte de același fel.

Astfel de secvențe apar în proză, în versuri (pasteluri) sau în piese de teatru sub forma didascaliilor, dar și în descrieri de tip științific sau în reclame sau ghiduri turistice. Se observă folosirea cuvintelor din câmpul lexical în care se încadrează tema descrierii, preponderența grupurilor nominale (substantiv + adjectiv), prezența verbelor la prezent sau imperfect. Și aici există o serie de întrebări care ne ajută să redactăm astfel de secvențe Ce este descris? De către cine? Cum? De ce? (Florentina Sâmihăian, 2014)

Secvența dialogată apare în textele literare – în piese de teatru, în proză sau în emisiunile TV. Dialogul există în comunicarea de zi cu zi cu cineva de lângă noi sau cu cineva aflat la depărtare prin intermediul internetului, a telefonului. O secvență dialogată reproduce întocmai cuvintele unor persoane sau personaje din operele literare și permite dezvăluirea direct a gândurilor, a sentimentelor și a atitudinilor acestora. Trebuie să avem în vedere că în secvența dialogată există verbe de declarație ( a afirma, a întreba, a spune, a șopti, a zice etc.), linia de dialog înaintea replicilor sau marcarea acestora prin ghilimele, marcarea intonației prin punctuație specifică. Întrebările pentru redactarea  textului dialogat sunt Cine vorbește? Cu cine? Despre ce? Unde? Când? De ce? Ce relații sunt între cei care dialoghează? (Florentina Sâmihăian, 2014).

Secvența explicativă oferă informații necesare înțelegerii unor acțiuni ale persoanelor sau personajelor, oferă explicații despre cauzele și caracteristicile unor fenomene sau evenimente. Aici se folosesc cuvinte sau grupuri de cuvinte de genul mai înainte, în cele din urmă, apoi, în consecință, astfel, deoarece, fiindcă etc. Se utilizează procedee ca definirea, exemplificarea, compararea, reformularea etc. Întrebările specifice acestei secvențe sunt Ce este de explicat? De cine? Cum? De ce? (Florentina Sâmihăian, 2014)

Secvența argumentativă este alcătuită din teză/premisă, argumente și concluzie. Argumentația cuprinde conector logici , verbe de tipul consider, cred, mi se pare, apreciez. Întrebările pentru secvența argumentativă sunt Cine argumentează? Ce argumentează? Pe cine dorește să convingă? Cui i se opune? De ce? (Florentina Sâmihăian)

Elevii trebuie îndrumați să observe modul în care se combină diferitele tipuri de secvențe într-un text. Ei vor fi stimulați să se concentreze pe ceea ce vor să exprime și pe modul în care își redactează compunerile, vor fi încurajați să-și combine secvențele în funcție de cerințe și să fie cât mai creativi.

Exemple de subiecte posibile în care apar cerințe legate de redactarea unor texte care să conțină structuri textuale diferite.

– Redactează o pagină de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții/ a unui sentiment din copilăria ta. Este necesar ca textul să conțină o secvență narativă, o secvență descriptivă și una explicativă. Data redactării jurnalului este 24 decembrie 2019. (Limba și literatura română. Ghid complet pentru  Evaluarea Națională  clasa a VIII-a, Ed. Booklet)
– Alcătuiește un text narativ- descriptiv, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți locul natal, folosind descrierea ca mod principal de expunere. (Limba și literatura română. Ghid complet pentru  Evaluarea Națională  clasa a VIII-a, Ed. Booklet)
– Redactează un text de cel puțin 150 de cuvinte în care să relatezi o întâmplare petrecută în copilărie. Vei folosi cel puțin o secvență narativă, o secvență descriptivă, o secvență dialogată. (Limba și literatura română. Ghid complet pentru  Evaluarea Națională  clasa a VIII-a, Ed. Booklet)
– Redactează un text argumentativ în care să-ți exprimi opinia despre următoarea afirmație: ”Viața nu este decât o călătorie.“ (Prințesa Diana) (Limba și literatura română. Ghid complet pentru  Evaluarea Națională  clasa a VIII-a, Ed. Booklet)
– Te numești Narcis/Narcisa și ai primit în dar de la părinții tăi un animal de companie. Redactează o scrisoare, de cel puțin150 de cuvinte, adresată bunicii tale, în care să-i prezinți experiența împrietenirii tale cu acest animal și care să cuprindă o secvență narativă și una descriptivă. Data redactării scrisorii este 1 martie 2021, localitatea, Timișoara. (Test de antrenament 2 pentru Evaluarea Națională,  martie 2021)

Bibliografie
Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Ed. Art, 2014, p. 181-188
Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Limba și literatura română, Clasa a VII-a, Ed. Art Klett, 2019, p.148-149
Marinela Pantazi, Margareta Onofrei, Limba și literatura română. Ghid complet pentru  Evaluarea Națională  clasa a VIII-a, Ed. Booklet, 2020.

 

prof. Grațiana-Maria Marina

Liceul Tehnologic Johannes Lebel, Tălmaciu (Sibiu) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/gratiana.marina

Articole asemănătoare