Autorii consacrați ai didacticii educației fizice, prezenți în bibliografia pentru examenele de titularizare și definitivat, prezintă o structură a lecției bazată pe verigi sau secvențe de lecție. Cea mai nouă carte de didactică a educației fizice prezentă în bibliografiile amintite este din 2012.
Aceste verigi sau secvențe de lecție sunt prezentate unitar de către acești autori (există mici diferențe în denumirea verigilor):
- Organizarea colectivului de elevi/ subiecți
- Pregătirea organismului pentru efort
- Influențarea selectivă a aparatului locomotor
- Dezvoltarea sau verificarea calităților motrice viteza sau îndemânarea (cap. coordinative)
- Învățarea, consolidarea, perfecționarea sau verificarea deprinderilor și priceperilor motrice
- Dezvoltarea sau verificarea calităților motrice forță sau rezistență
- Revenirea organismului după efort
- Aprecieri și concluzii/ recomandări
În ceea ce privește abordarea temelor lecției toți autorii consideră verigile/ secvențele 4, 5, 6 ca fiind variabile, în funcție de amplasarea ciclurilor tematice în structura anului școlar prin planul anual (eșalonarea anuală a unităților de învățare).
Ca noutate, începând cu anul 2020 în programul de formare Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED” verigile/secvențele 4 și 6, dezvoltarea (stimularea manifestării) calităților motrice viteză sau îndemânare și forță sau rezistență sunt considerate ca o constantă a lecției, prin alternarea uneia cu cealaltă.
„De regulă, dacă temele lecției solicită manifestarea vitezei și/ sau îndemânării, structura lecției va cuprinde veriga de dezvoltare a forței și/ sau rezistenței, iar dacă temele includ solicitări predominante de forță și/sau rezistență, structura lecției va cuprinde veriga de stimulare a vitezei și/sau îndemânării.” (Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți , Modulul II: Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul gimnazial. Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialității, educație fizică și sport, autori suport de curs: P. DRAGOMIR, T. IORDACHE, București 2020)
Ca și concluzie, se consideră că pe parcursul întregului an școlar se va realiza dezvoltarea (stimularea manifestării) calităților motrice ca și teme ”secundare”, temele de lecție principale fiind considerate deprinderile și priceperile motrice.
Ce a generat această modificare? Mai mult ca sigur regresul potențialului biomotric al elevilor, dovedit prin programul Biomotric (cercetarea parametrilor de biomotricitate în populația tânără din România). Acest regres a dus și la renunțarea folosirii în evaluare la Sistemul Național Școlar de Evaluare (la disciplina educație fizică) care, prin baremul minimal impus nu se mai află în concordanță cu nivelul biomotric al generației actuale de elevi. Chiar dacă noul sistem de evaluare apare doar în programa școlară pentru gimnaziu, recomandările făcute prin reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasele de liceu și profesională sunt să fie aplicată o evaluare asemănătoare cu cea de la ciclul gimnazial, fără respectarea unui barem minimal obligatoriu la probele care implică evaluarea nivelului de dezvoltare al calităților motrice. Astfel, cadrul didactic poate realiza propriile baremuri în funcție de potențialul biomotric al fiecărei clase de elevi.
Dacă ne raportăm la realitatea școlilor din România structura lecției prezentată de didactica educației fizice este mai degrabă folosită pentru lecțiile demonstrative din cadrul examenelor de grad didactic sau a inspecțiilor speciale pentru examenele de titularizare.
Pentru a menține o atractivitate a lecției de educație fizică profesorii „au adăugat” o verigă/ secvență de activitate liberă, pe grupe sau independentă, după veriga tematică a lecției. Astfel, la fiecare lecție, rămâne un timp disponibil pentru activitățile preferate de elevi, în funcție de infrastructura sportivă și materialele didactice avute la dispoziție de catedra de educație fizică.
Din punct de vedere pedagogic și metodic, acest aspect nu poate fi considerat o ”greșeală” pentru că jocul (dinamic sau bilateral) este un mijloc important pentru realizarea temelor lecției și sprijină, pe lângă dezvoltarea psihomotrică a elevilor, și dezvoltarea intelectuală, afectivă și socială.
Bibliografie și resurse web
1. Cârstea Gh. (2000) Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura ANDA
2. Dragnea, A. (coord.), 2006. Educație fizică și sport – teorie și didactică. Editura FEST, București
3. Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți , Modulul II (2020): Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul gimnazial. Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialității, educație fizică și sport, autori suport de curs: P. Dragomir, T. Iordache, București
4. CNPEE 2022, Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului național la clasele a IX-a și a X-a, în anul școlar 2022-2023
5. Stănescu, M., 2012. Didactica educației fizice. Editura Universitară, București
6. Stănescu, M. Cioclă, C., Urzeală, C., 2004. Jocul de mișcare – metodă și mijloc de instruire în educație fizică și sport. Editura Cartea Universitară, București
7. www.biomotric.ro