În contextul realității școlare contemporane, problematica evaluării rămâne incontestabil de mare actualitate, din perspectiva realizări unor noi standarde de calitate în învățământul primar. Am ales această problematică deoarece întotdeauna m-au interesat aspectele evaluării, pe care o consider parte componentă importantă a activității școlarului mic.
Pentru copil, nicio perioadă nu va conta mai mult în viață ca primii ani de școală. De aceea, este necesar ca, în calitate de învățători, să oferim elevului toată dragostea, atenția și priceperea noastră pentru a se dezvolta în mod echilibrat și fericit. Asigurându-i copilului tandrețe, răbdare, entuziasm și echilibru în toate, vom putea spera la rezultate mulțumitoare. Urmărirea îndeaproape a evoluției copilului în toate domeniile dezvoltării sale: fizică, psihică sau socială, permite să se intervină în mod eficient și la timp pentru a se rezolva numeroase probleme care se ivesc pe parcursul creșterii sale.
Obiectivele principale ale studiului sunt:
- documentarea aprofundată a temei în literatura de specialitate şi sistematizarea ideilor şi reflecțiilor relevante pentru studiul întreprins;
- realizarea unei cercetări aplicative care să evidențieze orientările strategiilor evaluative în învățământul primar.
De asemenea, putem adăuga și obiective care vizează următoarele dimensiuni:
- surprinderea modalităților de valorificare a strategiilor evaluative din perspectiva creșterii performanțelor școlare;
- analiza sintetică a unor aspecte metodice ale organizării și desfășurării procesului evaluativ, respectându-se specificitatea vârstei de referință, dar și dezideratele curriculumului;
- sublinierea necesității intensificării colaborării între învățător și părinți, pentru o implicare mai responsabilă în procesul complex al educației, din perspectiva unei evaluări realiste și competente.
Ipoteza generală: Dacă strategiile și metodele tradiționale de evaluare utilizate în învățământul primar sunt îmbinate cu metodele complementare și dezvoltate conform orientărilor moderne în evaluare și relevante pentru obiectivele vizate, va conduce la creșterea eficienței, la stimularea interesului, dezvoltarea atitudinilor și capacităților de învățare a elevilor.
Din punctul de vedere al finalității, cercetarea este de tip ameliorativ, aceasta vizând promovarea şi validarea unor strategii şi metode de evaluare specifice învățământului primar. Referitor la metodologia abordată, cercetarea de tip aplicativ este realizată prin utilizarea schemei experimentale cu două grupe (experimentală și de control).
Activitatea de cercetare s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2021- 2022, fiind etapizată astfel:
1) Etapa constatativă (noiembrie- decembrie 2021):
– construirea instrumentelor cercetării;
– aplicarea metodelor de colectare a datelor cercetării.
2) Etapa de pretest (ianuarie 2022), de verificare a cunoştinţelor, capacităţilor şi deprinderilor elevilor, necesare realizării obiectivelor evaluării.
3) Etapa experimentală (februarie- aprilie 2022), de implementare a unui set de probe şi instrumente de evaluare, probe şi instrumente alternative de evaluare utilizate în învăţământul primar.
4) Posttestul (mai 2022), constând în aplicarea probelor de evaluare finală şi analiza rezultatelor obţinute.
Pentru a verifica nivelul de cunoștințe și de dezvoltare a proceselor psihice ale elevilor, în anul școlar 2021 – 2022, la începutul clasei întâi, în cadrul evaluării inițiale au fost aplicate mai multe probe, fișe și teste de evaluare la Comunicare în limba română, respectiv Matematică și explorarea mediului. Fiind concepute într-o formă atractivă, acestea au trezit interesul școlarilor, neîntâmpinând dificultăți în aplicarea lor efectivă, ceea ce a condus la dezvăluirea unor aspecte importante pentru cercetare.
Rezultatele obținute de către elevi în urma evaluării inițiale au fost bune. Am decis ca, în cadrul evaluării formative, să urmăresc optimizarea procesului de învăţare prin îmbinarea optimă a probelor şi instrumentelor de evaluare clasice cu cele alternative.
În cadrul evaluării formative, la clasa experimentală au fost utilizate: observarea sistematică a comportamentului elevilor în toate tipurile de activităţi, au fost elaborate proiecte tematice, portofolii individuale și de grup şi am urmărit utilizarea sistematică a autoevaluării. La clasa de control au fost utilizate probe clasice şi monitorizarea realizării de portofolii.
Dacă metodele tradiționale de evaluare urmăresc rezultatele obținute de elevi pe o perioadă de timp mai scurtă, metodele complementare realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu învățarea și privesc rezultatele obținute pe o perioadă de timp mai îndelungată. Acestea vizează formarea unor capacități, dobândirea unor competențe și schimbări în planul atitudinilor și intereselor, fiind corelate cu activitatea de învățare.
Principalele metode alternative de evaluare la care s-a apelat pentru a oferi elevilor posibilități variate de a demonstra ceea ce știu dar, mai ales, ceea ce pot să facă, au fost: observarea sistematică a comportamentului elevilor, planificarea și derularea unor proiecte tematice, realizarea portofoliilor elevilor și portofoliilor de grup, autoevaluarea.
Am aplicat probe de evaluare finală la cele două eșantioane, acestea vizând Comunicarea în limba română și Matematică și explorarea mediului.
Sintetizând datele oferite de această cercetare, am constatat următoarele aspecte:
- rezultatele obținute de către elevii din clasa experimentală în cadrul evaluării formative demonstrează dezvoltarea unor competențe, capacități de comunicare, de investigare și utilizare a informațiilor obținute și abilități de cooperare în vederea realizării unor sarcini de lucru în grup;
- lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învățării, cât şi pe planul climatului psiho-social;
- îmbinarea metodelor tradiționale de evaluare cu cele alternative duce la creșterea randamentului școlar și a eficienței învățării, la dezvoltarea gândirii, a imaginației creatoare, a inteligenței;
- prin utilizarea metodelor alternative de evaluare se pot evalua atitudini și trăsături de personalitate care nu pot fi evaluate prin aplicarea metodelor tradiționale;
- utilizarea metodelor complementare de evaluare duce la formarea unei atitudini pozitive față de evaluare și dezvoltarea capacității de autoevaluare.