Într-o sală de clasă diversă, predarea diferențiată devine instrumentul-cheie pentru a asigura accesul real la curriculum și pentru a valorifica potențialul fiecărui elev. Abordarea pornește de la diagnosticarea formată (profiluri de învățare, interese, ritm) și așteptări clare, apoi oferă trasee variate: sarcini cu niveluri de complexitate diferite, materiale alternative (texte simplificate, hărți conceptuale, înregistrări audio), activități colaborative și opțiuni de produs final (eseu, podcast, poster). Astfel, profesorul de limba și literatura română devine facilitator — proiecte de lectură în grupuri eterogene, ateliere de scriere cu feedback în lanț (peer review), și portofolii electronice permit autoevaluare și progres vizibil pentru elevi.
Incluziunea pedagogică cere politici și resurse clare: Legislația învățământului preuniversitar garantează dreptul la educație incluzivă și obligă unitățile să asigure cadrul și condițiile necesare. Ghiduri practice și seturi de instrumente recente oferite de UNICEF sprijină profesorii cu strategii concrete pentru adaptări curriculare, instrumente de observație și metode de colaborare cu părinții și specialiștii.
Predau de ani buni la clasa a X-a și pot spune că niciun an școlar nu seamănă cu altul. Diversitatea din clasă – fie că vorbim de stiluri de învățare, ritmuri diferite sau nevoi educaționale speciale – m-a învățat că predarea „pentru toți la fel” nu funcționează. Educația diferențiată și incluzivă nu mai este doar un concept frumos din cărți, ci o necesitate reală, zi de zi.
Încep prin a-mi cunoaște elevii: teste de diagnoză, discuții informale, fișe de autoevaluare. Am descoperit că unii înțeleg rapid prin imagini și scheme, alții au nevoie de explicații repetate și de exemple concrete, iar unii preferă lucrul individual, în timp ce alții performează în grup. Astfel, încerc să construiesc lecțiile, cu sarcini pe niveluri de dificultate, materiale alternative (texte simplificate, hărți conceptuale, înregistrări audio), dar și cu libertatea de a alege modul de prezentare a unui rezultat — eseu, prezentare PPT sau poster.
Un exemplu care a prins foarte bine este „atelierul de adaptări”: elevii primesc un fragment literar, iar ei îl rescriu în stil jurnalistic, beletristic sau științific, în funcție de abilități și preferințe. Apoi ne adunăm, comparăm, discutăm. Este fascinant să vezi cum aceeași bază comună se transformă în produse atât de diferite și creative. Impactul unei astfel de abordări constă în faptul că aceeași bază comună devine produs creativ diferit la fiecare elev crescând motivația și încrederea în sine.
Colaborarea este cheia.
Metoda Jigsaw a fost un succes: fiecare grup devine expert pe un aspect al textului (stil, motive literare, context istoric), apoi ne „învățăm” unii pe alții. Astfel, elevii cu dificultăți nu se simt marginalizați, iar cei cu ritm mai alert își dezvoltă abilități de mentorat. Astfel, se reduce stigmatizarea și crește coeziunea clasei.
O altă metodă utilizată este analiza literară pe niveluri de profunzime, textele literare sunt abordate în trei etape:
- Nivel 1 – înțelegere literală (întrebări simple, potrivite pentru elevii cu dificultăți)
- Nivel 2 – interpretare (teme, motive literare)
- Nivel 3 – evaluare critică (comparații, argumentări, dezbateri).
Fiecare elev alege la ce nivel lucrează și poate progresa în timp spre niveluri superioare.
Folosind aplicații simple (Padlet, MindMeister), elevii pot crea hărți conceptuale cu legături între autor, epocă, curente literare și evenimente istorice. Este o metodă vizuală utilă celor care rețin mai bine prin organizarea spațială a informației.
Evaluarea am transformat-o într-un dialog permanent. Rubrici clare, feedback rapid, autoevaluare și evaluare între colegi. Portofoliile electronice, realizate în Google Classroom, ne ajută să vedem progresul real, nu doar o notă finală.
Recomand această abordare pentru că schimbă atmosfera în clasă. Elevii devin mai implicați, iar eu, ca profesor, nu mai simt presiunea de a-i aduce „pe toți la același nivel” într-un ritm forțat. Fiecare urcă treptele în ritmul său, iar reușitele mici devin mari victorii personale.
Bibliografie
• UNICEF România, Inclusive Education Toolkit for Teachers in Mainstream Schools.
• UNICEF România, Set de instrumente pentru educația incluzivă (2023).
• Legea învățământului preuniversitar, Ministerul Educației (text actualizat).
• Development of Inclusive Education Competencies Through In…, Educația21 (2024).
• OECD, Education and Skills in Romania (2025).