Educația timpurie reprezintă fundamentul dezvoltării competențelor de bază, printre care achiziția cititului ocupă un rol esențial. În clasa pregătitoare, elevii parcurg etape importante în dezvoltarea conștiinței fonologice și a relației sunet–literă, procese indispensabile formării abilităților de citire. În acest context, identificarea și sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare devin priorități ale demersului didactic.
Lucrarea de față își propune să evidențieze eficiența unor strategii didactice diferențiate aplicate în cazul unui elev din clasa pregătitoare care a întâmpinat dificultăți în dezvoltarea abilităților prelecturale și de citire.
Prezentarea cazului
Elevul A., în vârstă de 6 ani, este înscris în clasa pregătitoare, într-o unitate de învățământ de masă. Acesta provine dintr-un mediu familial echilibrat, însă fără un sprijin educațional constant în ceea ce privește activitățile de tip preșcolar. Evaluarea inițială a evidențiat dificultăți în:
- recunoașterea literelor;
- asocierea sunet–literă;
- discriminarea auditivă a sunetelor;
- menținerea atenției în sarcini de lucru.
Elevul manifesta un ritm lent de lucru, evitarea activităților care implicau litere și o participare redusă la activitățile frontale. Nivelul conștiinței fonologice era scăzut, iar interesul pentru lectură era limitat.
Intervenția educațională
În vederea sprijinirii elevului, au fost stabilite următoarele obiective:
- dezvoltarea conștiinței fonologice;
- recunoașterea și consolidarea literelor;
- formarea relației sunet–literă;
- creșterea motivației pentru activitățile de citire.
Intervenția educațională a avut un caracter diferențiat și a inclus următoarele strategii:
a) Activități fonologice
Au fost utilizate exerciții de identificare a sunetului inițial și final în cuvinte, segmentarea cuvintelor în silabe și jocuri de tip auditiv („Spune cu ce sunet începe…”).
b) Metode multisenzoriale
Elevul a fost implicat în activități de învățare prin utilizarea mai multor canale senzoriale: modelarea literelor din plastilină, trasarea acestora în nisip sau pe suprafețe tactile, asocierea literelor cu imagini sugestive.
c) Fișe adaptate
Materialele didactice au fost simplificate, cu sarcini clare, font mărit și suport vizual consistent. Exercițiile au fost gradate, pornind de la sarcini simple spre unele mai complexe.
d) Joc didactic
Pentru creșterea motivației, au fost utilizate jocuri precum „Găsește litera”, „Potrivește imaginea cu sunetul” sau „Construiește cuvântul”.
e) Lucru diferențiat
Elevul a beneficiat de sarcini adaptate nivelului său de dezvoltare, evitând suprasolicitarea și menținând implicarea activă.
f) Colaborarea cu familia
Părinții au fost consiliați să sprijine copilul prin activități zilnice scurte, bazate pe joc și repetiție, într-un climat pozitiv.
Evoluția elevului
Intervenția s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ trei luni, la finalul căreia s-au constatat progrese semnificative:
- recunoașterea majorității literelor învățate;
- îmbunătățirea conștiinței fonologice;
- creșterea capacității de asociere sunet–literă;
- participare activă la activitățile de grup;
- dezvoltarea interesului pentru activitățile de citire.
De asemenea, elevul a manifestat o creștere a încrederii în sine și o reducere a comportamentelor de evitare.
Concluzii și recomandări
Rezultatele obținute confirmă eficiența utilizării strategiilor didactice diferențiate și a abordării multisenzoriale în sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare în clasa pregătitoare. Se recomandă:
- identificarea timpurie a dificultăților;
- utilizarea metodelor interactive și ludice;
- adaptarea materialelor didactice;
- implicarea familiei în procesul educațional;
- monitorizarea continuă a progresului.
În concluzie, succesul intervenției educaționale depinde de capacitatea cadrului didactic de a adapta strategiile de predare la nevoile individuale ale elevilor, într-un demers centrat pe copil.
Bibliografie
• Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Iași: Polirom.
• Ionescu, M., & Radu, I. (2001). Didactica modernă. Cluj-Napoca: Dacia.
• Stan, L. (2013). Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Iași: Polirom.
• Verza, E. (2011). Tratat de logopedie. București: Semne.
• Vrasmaș, E. (2017). Educația incluzivă și intervenția timpurie. București: EDP.
• Ministerul Educației (2019). Curriculum pentru educație timpurie. București.
• Ehri, L. C. (2005). Learning to read words. Scientific Studies of Reading.
• Snowling, M. J. (2013). Early identification and interventions for dyslexia. Journal of Research in Special Educational Needs.