Părinții și familiile au impactul cel mai direct și durabil asupra învățării și dezvoltării copiilor. Un mediu educativ stimulativ care încurajează învățarea și implicarea părinților în activități școlare sunt esențiale pentru dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională a copilului. Crearea de parteneriate de familie și școală și implicarea părinților ca parteneri de învățare începând cu primii ani este, prin urmare, esențială pentru îmbunătățirea dezvoltării copiilor și tinerilor. Cercetările arată că o abordare multidisciplinară, cu implicarea părinților, a copiilor, a profesorilor și a profesioniștilor din comunitatea locală, este esențială pentru rezolvarea problemelor comportamentale ale copiilor școlari.
Pentru parteneriatul să devină eficient, familia trebuie să fie implicată, responsabilizată în educaţia copiilor să dețină în permanență o legătură cu activitățile școlare. Cele mai eficiente eforturi de implicare a părinţilor sunt acelea care oferă acestora o varietate de roluri în contextul unui proces bine organizat şi pe termen lung. Părinţii vor avea nevoie să poată alege dintr-o serie de activităţi care se adaptează unor programe, preferinţe şi capacităţi diferite. Ca parte a procesului de planificare, va fi necesar ca şi cadrele didactice să-şi evalueze propria disponibilitate faţă de implicarea părinţilor şi să stabilească modul în care doresc să îi implice şi să facă uz de ajutorul lor.
Parteneriatele educaţionale şcoală-familie-comunitate nu se reduc la acele forme tradiţionale prin care şcoala colaborează cu familia şi anume: şedinţe cu părinţii, vizite la domiciliul elevilor, corespondenţa cu părinţii, lectoratele pedagogice, vizite, activități extrașcolare, ci implicarea părinţilor prin activități concrete la nivel de școală. Părinții preferă activități ce utilizează metode moderne, interactive , au nevoie să colaboreze, să obțină produse imediate, prin activități creative, care să valorifice resursele și experiențele de viață a fiecărui participant.
Activitățile propuse în parteneriat cu familia pot viza: intercunoașterea, socializarea cu ceilalți părinți, munca în echipă, exersarea unor tehnici de comunicare eficientă, prezentarea unor experiențe personale referitoare la educație, ateliere creative de lucru, planuri de acțiune pentru succesul copiilor lor, consilierea în alegerea carierei, campanii de voluntariat, etc. Metode eficiente în activitățile desfășurate cu părinții sunt: braistormingul, studiul de caz, jocul de rol, hărțile, analiza produselor activității.
De exemplu, prin brainstorming putem sa solicităm participanților să ofere cat mai variate și multe răspunsuri pentru ce înseamnă a fi un părinte bun, ce este educația, care sunt beneficiile ei și cum se pot implica ei în activitățile educaționale, iar toate răspunsurile vor fi consemnate pe tablă sau vor fi ilustrate prin desene semnificative. Situațiile în care părinții sprijină sau nu procesul educațional se pot gestiona utilizand studiul de caz, prin vizionarea unor filmulețe tematice, testimoniale ale unor părinți, citirea unor scurte texte din ziare sau reviste. În utilizarea acestei metode, este importantă comunicarea și sesizarea datelor esențiale, elaborarea de soluții multiple, selectarea prin argumentare a soluțiilor, moderarea discuțiilor pro și contra.
La activitățile cu părinții într-un mediu care conferă încredere, vor avea loc conversații în care aceștia sunt provocați la dialog, la ascultarea empatică a opiniilor și argumentelor celuilalt, vor fi dispuși să facă o negociere reală. Într-o atmosferă caldă și prietenoasă, părinții se vor exprima liber și se vor simți acceptați. Sunt importante abilitățile de ascultare activă, de expunere liberă a ideilor și oferire de feedback pozitiv.
Transformarea ședințelor tradiționale sau clasice în întâlniri eficiente cu părinții, prin crearea unui centru funcțional pentru aceștia, introducerea unui program educațional de formare/ serate informale pentru părinți, ateliere de lucru și de creație alături de copii, caietele de corespondență, organizarea unor evenimente tematice cum ar fi : „Părinții/ bunicii anului/ semestrului”, „Echipa sportivă-părinte, copil”, întăresc și susțin relația școală-familie.
Obținerea feedback-ului la finalul activităților propuse/realizate și proiectarea cu succes a activităților/ intervențiilor viitoare, este facilitată de utilizarea unor metode de evaluare cum ar fi: chestionarul de evaluare, portofoliul, jurnalul activităților cu părinții, autoevaluarea/ interevaluarea.
Bibliografie:
Stăiculescu Camelia, ,,Managementul parteneriatului şcoală-familie”, Editura ASE, Bucureşti, 2007
Godfrey Claff, ,,Parteneriat şcoală-familie-comunitate”-ghid pentru cadrele didactice, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2007