Strategii abordate pentru implementarea planului de eficientizare a instituției școlare

Situarea instituţiei şcolare în centrul dezvoltării comunităţii locale are ca urmări procurarea resurselor necesare unui management de succes al şcolii. Pentru atingerea acestui scop, trebuie să se facă apel la strategii manageriale eficiente, aplicate în palierul politicilor, al deciziilor instituţionale şi în cel al contextelor situaţionale, specifice. Permanent se are în vedere instaurarea unui climat pozitiv în şcoală, în care toţi factorii care influenţează comportamentul şi performanţele echipei de lucru să fie îndreptaţi spre motivarea individului şi spre instituirea spiritului de echipă.

În vederea atingerii acestui deziderat, managerul, alături de echipa sa, trebuie să fixeze cu claritate responsabilităţile şcolii, obiectivele şi scopurile propuse, etapele pe care şi le propune şi indicatorii de calitate de care se ţine cont, toate aceste aspecte fiind aduse la cunoştinţa tuturor părinţilor de către echipa managerială a instituţiei, prin distribuirea diverselor materiale de prezentare, în numeroasele întâlniri formale dintre cele două părţi.

Pentru a responsabiliza participanţii la viaţa şcolii, pentru a-i motiva şi a-i implica efectiv în desfăşurarea activităţilor, managerul împreună cu corpul didactic, parte a acestui proces, identifică principalele direcţii de dezvoltare. În alegerea strategiei folosite pentru implementarea planului de eficientizare a instituţiei şcolare, directorul îşi stabileşte anumite puncte de reper şi rezultatele aşteptate:

– Analizarea critică a proiectului propus, a scopurilor, a activităţilor planificate; asumarea responsabilităţilor de către manager şi colectivul de profesori, în vederea plasării instituţiei şcolare în centrul comunităţii.
Prin curriculum la decizia şcolii, unitatea are ocazia de a desfăşura activităţi şcolare în consonanţă cu interesele comunităţii, cu dorinţele manifestate de părinţi şi elevi pentru însuşirea unor anumite deprinderi, abilităţi şi cunoştinţe, ceea ce poate avea drept consecinţă atragerea unor contracte prin care se dobândesc fonduri necesare pentru dezvoltarea instituției şi pentru îmbogăţirea  activităţilor şcolare, ca urmare a stabilirii unor acorduri de parteneriate.

– Actualizarea şi aprofundarea continuă a cunoştinţelor profesionale a echipei manageriale, insistându-se pe laturile sociale, culturale şi economice relevante pentru  comunitatea locală.
Managerul unităţii şi întregul colectiv trebuie să cunoască programele de perfecţionare urmate de fiecare cadru didactic, iar competenţele dobândite de fiecare beneficiar al unui stagiu de dezvoltare trebuie demonstrate în actul didactic prin rezolvarea problemelor ce ţin de domeniul respectiv, prin obţinerea unor performanţe în activitatea proprie, prin punerea în aplicare a abilităţilor necesare lucrului în echipă, prin crearea de noi activităţi şi programe cu consecinţe notabile asupra personalului didactic, dar mai ales asupra copiilor.

– Menţinerea legăturii permanente a echipei manageriale cu mediul exterior al instituţiei şcolare.
Pentru adaptarea strategiilor utilizate la diferitele proiecte de dezvoltare, şcoala trebuie să stabilească o relaţie vie cu comunitatea locală şi cu principalele centre de interes. Managerul are puterea de a coopta anumite persoane din interiorul şi din exteriorul unității în proiect şi, în acest fel, coaliţia nou formată capătă o putere mult mai mare pentru atragerea resurselor de la nivel central şi poate demonstra viabilitatea proiectului în cazul aplicaţiilor pentru solicitarea de fonduri.

– Conceperea  planului managerial.
Conducerea întocmeşte planul managerial care vizează derularea etapelor stabilite în vederea asigurării calităţii, precum şi descoperirea posibililor colaboratori ai şcolii, ţinând cont de măsura în care aceştia sunt afectaţi sau interesaţi de problemele cu care se confruntă şcoala şi de serviciile şi produsele pe care ea le oferă.

– Echipa managerială exercită rolul de catalizator, mediază dialogul cu comunitatea locală şi cu anumiţi parteneri, abordând teme de interes comun.
În realizarea unor programe de succes, şcoala trebuie să pună un accent deosebit pe  implicarea elevilor şi părinţilor în activităţile şcolii şi pe responsabilizarea lor. Acest lucru are în vedere următoarele aspecte: popularizarea programelor şi activităţilor şcolii, programe pentru educaţia adulţilor care urmăresc implicarea directă a părinţilor în activităţile şcolii şi în formarea elevilor, susţinere din partea şcolii pentru încercările părinţilor de a asigura copiilor, în mediul familial, experienţe educative şi de învăţare,  programe de consiliere şi orientare vocaţională, aplicarea unor strategii de cooperare care vizează extinderea curriculum-lui în exteriorul şcolii, vizite la domiciliul elevilor, efectuate de cadrele didactice, pentru a se înlesni comunicarea şcoală-familie, participarea  părinţilor şi a unor reprezentanţi ai comunităţii în activităţile desfăşurate în clasă, punerea la dispoziţia comunităţii a unor facilităţi ale şcolii.

– Echipa managerială  îşi asumă calitatea  de lider al alianţei şcoală-comunitate.
Toţi cei angajaţi în organizarea şi desfăşurarea programelor ce vizează dezvoltarea unor proiecte de afaceri şi de formare pentru piaţa forţei de muncă trebuie să primească date concrete despre rolul specific pe care îl are şcoala în această colaborare. Actualizarea datelor se poate face prin broşuri de prezentare a ofertei intituţiei, prin dezvăluirea scopurilor şi obiectivelor vizate prin dezvoltarea colaborării. Acest demers reprezintă un pas important în obţinerea succesului unui program, fără a presupune costuri deosebite.

– Echipa managerială este în permanentă legătură cu reprezentanţii comunităţii pentru cunoaşterea stadiului de derulare şi a rezultatelor programelor.
Între conducerea şcolii, reprezentanţii părinţilor şi ai comunităţii trebuie să se stabilească o permanentă relaţie de colaborare, condiţie indispensabilă pentru ca programele derulate să fie continuu ancorate în realitatea socio-culturală. Stadiile intermediare în care se găsesc aceste programe trebuie să fie observate şi înregistrate de către echipa managerială, pentru îmbunătăţirea activităţii, fără ca aceste aspecte să afecteze bugetul şcolii.

– Consilierea şi orientarea vocaţională a elevilor.
Programele de consiliere şi orientare şcolară a elevilor constituie un punct de referinţă în derularea activităţii de management educaţional, şcoala fiind în măsură să sugereze direcţii şi soluţii practice pentru problemele cu care se confruntă elevii şi familiile lor, frecvenţa cea mai mare având-o cele de ordin economic. Adaptîndu-se oferta şcolii la cerinţele şi specificul zonei, se încearcă împiedicarea fenomenului de migraţie a tinerilor în afara comunităţii.

– Motivarea personalului didactic şi a reprezentanţilor  comunităţii.
Managerul unei şcoli nu trebuie să neglijeze o latură extrem de importantă, şi anume rezistenţa la schimbare a personalului didactic (mai pronunţată în şcolile cu efectiv redus) şi a comunităţii. Este foarte important ca deciziile majore să fie luate prin acordul echipei manageriale, al corpului didactic, al părinţilor, ai reprezentanţilor comunităţii, iar în cazul în care nivelul acceptabilităţii este scăzut şi anumite categorii îşi manifestă rezistenţa faţă de unele direcţii sau decizii care urmează a fi adoptate, directorul poate negocia acele aspecte,  reliefând avantajele directe ale programului propus. Având în vedere multiplele şi diversele obligaţii ce revin cadrelor didactice din şcolile cu personal redus numeric, managerul poate solicita şi primi ajutorul reprezentanţilor comunităţii, în vederea decongestionarii sarcinilor. Managementul instituţiei trebuie canalizat, în aceste situaţii, pentru început, pe soluţionarea problemelor de motivaţie şi pe consolidarea spiritului de echipă, pe instituirea colaborării şi a sprijinului reciproc între cadrele didactice şi reprezentanţii comunităţii.

Bibliografie:
Măntăluţă, Ovidiu, Ghid de management financiar pentru directorii de şcoli şi grădiniţe, Editura „Crizon”, Constanţa, 2008;
www.stpse.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=140:anul-european-pentru-combaterea-saraciei-si-excluziunii-sociale&catid=36:stirile-zilei  – accesat 10.IV.2018;
Hotărârea Nr. 1395 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcoar pentru anul 2011, „Monitorul Oficial” Nr. 896 din 31 decembrie 2010.

Accesări: 149

Articole asemănătoare