Alimentația și nutriția sunt considerate a fi o zonă extrem de semnificativă și cuprinzătoare a vieții oamenilor. Creșterea și dezvoltarea fizică a unui individ, dezvoltarea mentalității, consolidarea capacităților, formarea abilităților, înțelegerea conceptelor educaționale, a capacităților, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea abilităților fine, brute și motorii în cadrul unui individ are loc în mod eficient datorită adoptării unei diete sănătoase și nutritive. Un număr mare de cercetători au investigat impactul educației nutriționale asupra comportamentului și atitudinilor elevilor. În majoritatea studiilor, s-a descoperit că sănătatea și educația nutrițională echilibrată au un efect pozitiv asupra obiceiurilor nutriționale ale elevilor, a structurii corpului și a performanței școlare.
Scopul acestui articol este de a sublinia ideea conform căreia un program de educație nutrițională are un efect pozitiv asupra atitudinilor și comportamentelor nutriționale ale elevilor, atitudinilor și performanței sportive și a succesului școlar. În acest scop, am analizat un proiect de cercetare experimentală cu grup de control pretest-posttest.
În total, 60 de elevi din grupurile experimentale și de control au participat la cercetare. Datele studiului au fost colectate cu „Scala de comportament nutrițional”, „Atitudinea față de scala de nutriție”, „Scala de performanță sportivă”, „Atitudinea față de scara sportivă” și „testul general de performanță academică”. Conform rezultatelor studiului, elevii care au primit programul de educație nutrițională au obținut atitudini și comportamente nutriționale pozitive, performanțe și atitudini sportive superioare față de elevii din grupul de control care nu au fost supuși niciunei proceduri experimentale. Cu toate acestea, nu s-a constatat nicio diferență semnificativă în realizările academice generale ale grupurilor experimentale și de control.
Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt definiți ca fiind copii de vârstă școlară. În această perioadă, învățarea este rapidă, iar copiii sunt extrem de deschiși la influențe externe. Obiceiurile încep să se formeze în această perioadă, în care este posibil să petreacă timp într-un mediu sănătos și să se adapteze la o viață activă. Mai ales în această etapă în care procesele de creștere și dezvoltare sunt rapide, obiceiurile nutriționale pe care le vor dobândi vor fi un set important de valori, în fața dobândirii excesului de greutate care va avea loc o viață întreagă și a bolilor cardiovasculare și a altor boli sistemice pentru care vor fi responsabile. În plus față de cantitatea semnificativă de energie de care corpurile lor au nevoie în timpul procesului de creștere, sunt, de asemenea, necesare cantități adecvate de proteine, minerale și vitamine. Pentru a satisface aceste nevoi într-un mod echilibrat și adecvat, a devenit necesar să se dezvolte programe speciale de nutriție pentru copiii din această vârstă și să facă aranjamentele necesare pentru aceste programe în mediul lor (Dimbleby & Vincent, 2013; Consorțiul comun pentru sănătatea școlară, 2016).
Elevii au nevoie de o nutriție adecvată și echilibrată pentru dezvoltarea sănătoasă a structurilor lor fizice și mentale. Deoarece această grupă de vârstă, care este nucleul societății, este grupul cel mai afectat de deficiențe nutriționale, nutriția lor ar trebui să aibă o mare importanță (USDA, 2005). Alimentația inadecvată și dezechilibrată se numără printre cele mai importante probleme de sănătate ale țărilor în curs de dezvoltare. Deși problema este întâlnită la toate grupele de vârstă, nutriția are o importanță deosebită, în special la copiii de vârstă școlară. Deoarece copiii din această grupă de vârstă se află într-o continuă schimbare biologică, au nevoie de mai multă energie și de alți nutrienți. Proteinele, vitaminele și mineralele de o calitate mai mare sunt necesare pentru construirea de țesuturi noi (Food and Nutrition Board, Institute of Medicine, National Academies, 2005). Copilăria este o perioadă în care se stabilesc obiceiuri de lungă durată. Schimbările în stilul de viață pentru a asigura o nutriție adecvată nu duc la schimbări negative în calitatea vieții, iar obiceiurile de post se numără printre aceste obiceiuri (Belmaker & Cohen, 1985; Hellenius et al., 1995).
Cea mai importantă cauză a nutriției inadecvate și dezechilibrate după motivele economice este lipsa informațiilor nutriționale. Nivelul de cunoștințe nutriționale este unul dintre factorii care afectează obiceiurile nutriționale, alegerile alimentare și starea nutrițională a indivizilor, familiilor și societăților. Educația societății și a indivizilor cu privire la nutriție afectează în mod pozitiv calitatea vieții și starea de sănătate a populației. Educația nutrițională are un loc minunat și o importanță deosebită pentru protejarea și îmbunătățirea sănătății (Campbell, 2013; Hindin, Contento & Gussow, 2004). Aceste probleme, care apar ca urmare a lipsei sau consumului excesiv de nutrienți în dietă, cresc riscul de boli cronice care se pot dezvolta mai târziu. Din acest motiv, este foarte important să se facă recomandările necesare pentru aportul de nutrienți într-un mod echilibrat și suficient și să se asigure o creștere sănătoasă (Lua, 2012).
Nutriția adecvată, echilibrată și variată reprezintă aportul de nutrienți de care organismul are nevoie în cantitatea potrivită la momentul potrivit. Malnutriția cauzează dezvoltarea fizică și tulburările mentale. Apar boli cauzate de deficiențe de nutrienți. În plus, alimentația inadecvată și dezechilibrată slăbește sistemul imunitar și determină apariția multor boli și progresarea severă (Worsley, 2002) mai ales în cazul elevilor. Nevoile energetice și nutritive ale copiilor de vârstă școlară sunt diferite și variabile față de adulți. Copiii de vârstă școlară își primesc energia din alimente și folosesc această energie pentru creștere și dezvoltare, funcții metabolice (cum ar fi sistemul respirator, digestiv, circulator), activitatea fizică. Există factori care afectează cantitatea de energie necesară pentru copiii de vârstă școlară, cum ar fi vârsta, sexul, greutatea, înălțimea și statutul activității fizice (Pipes, 1995). Pentru ca energia, vitaminele, mineralele, carbohidrații complecși și proteinele luate din alimentele consumate zilnic să fie utilizate corect, alimentele care conțin toți nutrienții ar trebui să fie luate în mod regulat și echilibrat în timpul zilei.
În studiul experimental, s-a analizat efectul programului de educație nutrițională aplicat copiilor de vârstă școlară din America cu privire la comportamentele și atitudinile lor nutriționale, performanța și atitudinile sportive și academice. În ceea ce privește rezultatele cercetării, elevii din grupul experimental, cărora li s-a dat un program de educație nutrițională, au dezvoltat comportamente și atitudini alimentare pozitive în comparație cu colegii lor din grupul de control, care nu au primit niciun tratament.
Potrivit lui Egg et al. (2020), programele de educație nutrițională aplicate atât elevilor, cât și profesorilor acestora sporesc cunoștințele grupurilor țintă privind alimentația sănătoasă și echilibrată și, în acest caz, contribuie indirect la dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor nutriționale pozitive la copii. Potrivit lui Cooke and Wardle (2005), preferințele alimentare ale copiilor/ consumul se schimbă în timpul anilor de școală primară și secundară, în special în perioadele de tranziție. Programele de educație nutrițională care urmează să fie aplicate copiilor la această vârstă cresc conștientizarea lor de a mânca independent în afara casei și autonomia în ceea ce privește alimentele și, în acest caz, le permit să facă alegeri alimentare pozitive.
O variabilă importantă care afectează comportamentul alimentar al copiilor este „atitudinea nutrițională”. Faptul că atitudinea este determinantă pentru consumul de alimente sănătoase poate fi asociat cu consumul de alimente mai sănătoase. Programul de educație nutrițională implementat în acest studiu a dus la creșteri semnificative ale percepțiilor și atitudinilor copiilor față de nutriție. Potrivit lui Bere și Klepp (2004), programele de educație nutrițională afectează pozitiv atitudinile nutriționale ale copiilor, preferințele alimentare sănătoase (fructe și legume), și preferințele de gust. Rezultatele unui studiu al obiceiurilor alimentare au arătat că educația nutrițională și practicile suplimentare de sănătate au fost semnificativ benefice în îmbunătățirea compoziției corporale, a obiceiurilor alimentare, a aportului zilnic de nutrienți și a calității vieții (You, Sung & Chang, 2009).
Performanța sportivă și atitudinile față de sport sunt o altă variabilă dependentă discutată în studiul cu privire la efectele programului de educație nutrițională. În cadrul cercetării, s-au observat creșteri semnificative ale performanțelor și atitudinilor sportive ale elevilor din grupul experimental care au beneficiat de programul de educație nutrițională aplicat în comparație cu elevii din grupul de control la sfârșitul procedurilor experimentale. În grupul experimental, tema sănătății, nutriției și sportului a fost acoperită ca un modul al programului de educație nutrițională. Aceste rezultate ale studiului sunt similare cu rezultatele studiilor efectuate în alte regiuni ale lumii. Potrivit lui Grosso et al. (2013), există o relație între un nivel ridicat de cunoștințe nutriționale și o creștere a activității fizice. Atunci când programele de educație nutrițională echilibrată și sănătate sunt asociate cu alte abilități și activități de viață, participanții tind să se angajeze în activități fizice într-un ritm mai ridicat, iar motivația lor pentru sport crește. Sportul are o mare importanță în creșterea copiilor într-un mod sănătos și sănătos din toate punctele de vedere. Deoarece sportul afectează nu numai sănătatea fizică, ci și sănătatea mentală și socială. Sportul este, de asemenea, util în prevenirea obiceiurilor proaste, deoarece este o modalitate de a petrece timp liber. Energia și alte elemente nutriționale specifice copiilor care fac sport, sunt mai mari decât cele care nu fac sport la acea vârstă. Din acest motiv, programele eficiente de educație nutrițională ar trebui să includă, de asemenea, relația dintre sport și nutriție. În aplicațiile experimentale ale acestui studiu au fost incluse atât activități teoretice, cât și practice legate de relația de nutriție sportivă. Aceste practici s-au reflectat pozitiv asupra performanțelor și atitudinilor sportive ale elevilor.
Pe baza rezultatelor acestui studiu, ar trebui să se acorde atenție nutriției adecvate și echilibrate a elevilor în timpul zilei și ar trebui subliniat efectul decisiv al nutriției asupra comportamentului, performanței sportive și realizărilor academice. Prin oferirea diferitelor oportunități de către ministerele și administrațiile școlare relevante, ar trebui să se facă intervenții pentru a dezvolta comportamente alimentare sănătoase pentru elevii din instituțiile de învățământ. Cercetătorii pot investiga motivele rezultatelor în profunzime prin studii calitative și mixte. Faptul că această cercetare a fost efectuată cu elevi dintr-o anumită grupă de vârstă creează o limitare în generalizarea constatărilor pentru toți copiii și adolescenții. Cercetătorii pot examina variabilele care pot fi asociate cu comportamentul nutrițional, performanța sportivă, atitudinile și succesul în diferite niveluri educaționale și în alte regiuni.
Fiecare elev și adult are propriile comportamente alimentare care îi fac unici. Aceste comportamente sunt afectate de mediul și experiențele lor, precum și de informațiile pe care le primesc. Printr-un program de educație nutrițională bine dezvoltat, un individ este capabil să facă alegeri alimentare pentru a sprijini mai bine rezultatele generale de sănătate.
Programele de educație nutrițională nu sunt doar despre rezultate pe termen scurt, ci mai degrabă despre a ajuta elevii să stabilească o relație sănătoasă cu alimentele care îi sprijină pentru tot restul vieții. Începe cu construirea unei fundații. De exemplu, în timp ce copiii de vârstă școlară elementară ar putea să memoreze și să recite informații despre nutrienți, ei nu sunt încă pregătiți sau în măsură să aplice aceste informații. Conceptele abstracte precum chimia nu sunt adecvate din punct de vedere al dezvoltării. Ei sunt mai bine serviți prin extinderea lumilor lor alimentare cu experiențe interactive care le sporesc încrederea și cunoașterea de unde provin alimentele și cum pot interacționa cu aceste alimente. Pe măsură ce ajung la gimnaziu, elevii pot începe să înțeleagă concepte abstracte, cum ar fi sănătatea și chimia. Dar, într-adevăr, nu este într-adevăr până la liceu că ei pot înțelege cu adevărat conținutul în jurul nutrienților. Dar chiar și atunci, majoritatea adolescenților nu sunt capabili să practice alegerea alimentelor – ei sunt dependenți de părinți/ tutori și de sistemele școlare pentru a le oferi.
Dar, indiferent de rezultatele de sănătate pe care le dorim pentru noi înșine sau pentru alții, valorile directoare arată de obicei astfel:
1. Alimentarea corpul trebuie să fie realizată în mod corespunzător și regulat;
2. Practicarea sportului este benefică dar trebuie asociată cu odihnă echilibrată;
3. Susținerea sănătății mentale și emoționale se face și prin alimentație;
Bibliografie
1. Hawkes, C. (2013). Promoting Healthy Diets through Nutrition Education andChanges in the Food Environment: AnInternational Review of Actions and their Effectiveness. Retrieved July 21,2016 fromhttp://www.fao.org/docrep/017/i3235e/i3235e.pdf
2. Hard, A., Uno, C., & Koch, P.A. (2015). The Importance of Nutrition Education inthe 2015 Child NutritionReauthorization.
3. McNulty, J. (2013). Challenges and Issues in Nutrition Education. Retrieved July20, 2016 fromhttp://www.fao.org/docrep/017/i3234e/i3234e.pdf
4. Nutrition Education and Promotion: The Role of FNS in Helping Low-IncomeFamilies Make Healthier Eating and LifestyleChoices. A Report to Congress. (2010)