Rolul respectării și consecințele nerespectării principiilor etice în cadrul sistemului de învățământ

Etica didactică nu este o conduită exclusivistă a  personalității cadrului didactic, întrucât a fi un profesor model, din punct de vedere moral, nu înseamnă a fi profesor  exemplar deontologic, din punct de vedere profesional. Un profesor poate face greșeli foarte grave de ordin deontologic, chiar dacă are o conduită etică ireproșabilă. Exemplificăm cu un studiu de caz.

Cazul: Cadrul didactic X, respectat și apreciat  în întreagă  comunitate local-educațională pentru rezultatele excepționale pe care le-a avut  de-a lungul timpului, dar și pentru implicarea în viața cultural-educativă a comunității, abuzează educabilul Y din clasa I, prin violență de limbaj, pe motivul că este de etnie rromă.

Prin urmare, consecințele nerespectării principiilor etice la nivel individual (pentru persoana reclamată) sunt: părintele legal al educabilului depinde la secretariatul unității de învățământ un formular de sesizare, cu număr de înregistrare; se convoacă Consiliul de Administrație  privind numirea Comisiei de cercetare disciplinară; se numește, prin decizie,  Comisia de cercetare disciplinară; se convoacă Comisia de cercetare disciplinară; comisia  de cercetare disciplinară analizează sesizarea,  și citează pentru audiere în ședință secretă persoana  care a formulat sesizarea şi persoana învinuită; au loc audierile; comisia de cercetare disciplinară decide să citeze pentru audiere, oficiu, alte două persoane (părinte/ elev) ce deţine informaţii necesare soluţionării cauzei, păstrându-le  confidențial identitatea; au loc audierile; comisia de cercetare disciplinară deliberează și întocmește raportul final pe care-l înaintează Consiliului Profesoral cu propuneri privind măsurile ce se impun privind incalcarea codului etic, completat cu  legislația (Legea nr. 1/ 2011 art. 5 alin. (1) și art. 7 alin. (1), art. 98, cu modificările și completările ulterioare; Codului Muncii aprobat prin Legea 53/2003 republicat cu completările și modificările ulterioare; ORDIN nr. 5.550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar – OMEN nr. 4831/2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar; Metodologia de organizare a Consiliului de Administrație; Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar; Regulamentul de ordine interioară); în cazul încălcării intenţionate a prevederilor codului etic, fapt dovedit în urma anchetei şi a audierilor comisiei de etică, se inițiază următoarele măsuri, ținându-se cont și de punctul de vedere al Consiliului Profesoral și de Consiliul Reprezentativ al Părinţilor; atenţionarea colegială în cadrul comisiei de etică, informarea Consiliului de Administraţie al unității, pentru luarea în considerare a neconformării persoanei respective cu prevederile codului;  propunerea de includere într-un program de remediere comportamentală, prin consilierea şi monitorizarea pe o perioadă decisă de către Consiliul de Administraţie.

Consecințele nerespectării principiilor etice la nivel colectiv evidențiază: încalcarea principiului raportării la axiologic (conceptul de valoare, discriminare, imposibilitatea educabilului de a se dezvolta prin valori); a principiul polivalenței decizionale (asumarea codului de etică a cadrului didactic cercetat disciplinar, situație conflictuală, responsabilitate colectivă, imaginea defectuoasă a unității de învățământ în perimetrul comunității); a principiul raportării la o comunicare umană eficientă (integritatea cadrului didactic cercetat) și a  principiul oglindirii responsabilității profesionale a cadrelor didactice în fundamental etic.

„Deontologia didactică transcende astfel, pe cea personală, estompând unele porniri interioare, instaurând conduite noi, transpersonale, obiective, chiar distante, dar care, la un alt nivel, apără și propensează individualitatea copilului.” (Cucoș, C.) Consider că un cadru didactic profesionist și responsabil trebuie  să aplice și să respecte  în cadrul procesului educativ principiile etice în raport cu proprii elevi, cu colegii, cu părinții, cu ceilalți actori ai ansamblului educațional, între care: principiul raportării la axiologic, principiul polivalenței decizionale, principiul raportării la o comunicare umană eficientă și principiul oglindirii responsabilității profesionale a cadrelor didactice în fundamental etic.

Codul etic include valorile etice, esența acestuia fiind de natură axiologică, întrucât conferă posibilitatea structurii profesionale de a crea și a se dezvolta prin valori. Conceptul de valoare, ancorat dimensiunii eticii și a educației, este legat de preferințele personale, interesele umane sau principiile morale etice/ religioase. Etica reprezintă  astfel,  domeniul valorilor morale, iar educația se fundamentează pe valoare, selectând, prelucrând și transmițând cunoștințele și valorile de la societate la individ.  Dacă esența educației și a intruirii în vederea unei societăți formată și dezvoltată ca infrastructură mentală este astfel, ,,valoarea”, atunci rezultatul procesului educațional îl reprezintă atitudinea individului față de valorile morale. Evoluția societății arată însă, că ,,valorile” sunt în permanență supuse procesului de metamorfozare de la individ la individ, dar și influențelor contextului spațio-temporal. Nu se poate însă, nega polaritatea valorilor, nonvalorile devenind paralale și corelative valorilor, conștiința axiologică mișcându-se ,,într-un univers bipolar și într-un circuit continuu înlăuntrul lui” (Vianu, Tudor).

Un cod de etică, asumat și acceptat de către un profesionist, sprijină procesul decizional, în contextual în care decizia etică e multicriterială. Actul decizional la nivelul unei colectivități determină o politică la alegere. Problematica deciziei se ridică și în cazul situaților conflictuale declanșate într-o comunitate profesională, iar soluționarea dispune de mai multe căi, alegându-se o soluție în vederea coordonării, reglării, controlului și previziunii activităților subordonate. Prin urmare, orice conflict ridică probleme etice prin raportare la responsabilitățile acțiunilor colective. Eticul reprezintă criteriul determinant în politica decizională care vizează comportamentul profesioniștilor în exercitarea atribuțiilor profesionale, în manifestarea conduitei profesionale, dar susține și prestigiul și credibilitatea profesională. Prin urmare, codul etic oferă sugestii asupra programelor practice, asupra procesului decizional sau a metodologiei, dar stabilește și răspunsuri precise orientate spre un sistem de valori cu caracter etic.

Etica comunicării își fundamentează discursul etic pe drepturile fundamentale și pe principiul libertății de comunicare. Comunicarea este o valoare etică universal. Auditoriul modern, cu interesele și nevoile sale diversificate, este supus influențelor multiple din partea constrângerilor sociale, a presiunilor exercitate de factorii psihologici, precum și a sistemelor de norme și valori. Astfel, principiul eficientizării comunicării se concentrează în jurul unor valori din sfera eticii și deontologiei (onestitate, integritate, libertate de exprimare, și responsabilitate socială) ca principale cerințe etice ale comunicării interpersonale.

Responsabilitatea desemnează măsura libertății individului, care, pe baza competențelor și a maturității poate acționa asumat. În sfera eticii și deontologiei responsabilitatea, pe lângă valorile susținute (cinste, dreptate, adevăr, imparțialitate, toleranță, respect, loialitate), urmărește și o analiză a conceptelor pedagogice și psihosociale dintr-o perspectivă a valorilor morale promovate. Codul etic furnizează cadrului didactic profesionist reguli care clarifică și suplimentează obligațiile legale. Răspunderea socială și morală a cadrului didactic este aservită unei moralități profesionale a unui comportament pedagogic anticipativ a nevoilor sociale și individuale de educație, dar și preventiv pentru problematica educațională, socială (de administrare și gestionare a resurselor educaționale). Principiul responsabilității reprezintă astfel, un reper în profesiunea didactică, un indicator al dezvoltării conduitei educatorului în etic și o responsabilizare a serviciilor educaționale în vederea fundamentării la nivelul educabililor a valorilor morale necesare unei inserții sociale active.

În concluzie, rolul respectării principiilor etice determină,  circumstanțiază și  întărește profesionalismul cadrului didactic. Mai mult, conduce la întărirea identității ocupaționale, la creșterea statutului și demnității profesionale. Acest cadraj luminează și conștientizează mai mult, scoate în evidență atribuții dar și restricții acțional-comportamentale, conduce la o mai puternică înțelegere a unor așteptări și responsabilități.

Bibliografie:
CODUL DE ETICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Suport de curs. Etică și deontologie profesională (Lector univ. dr. Maria Claudia Cuc)
www.constantincucos.ro/2014/08/de-ce-e-nevoie-de-un-reglaj-etic-in-educatie

prof. Ioana-Raluca Petran

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ioana.petran

Articole asemănătoare