Rolul jocului didactic în atingerea finalităților educației raportat la aria curriculară limbă și comunicare din ciclul primar de învățământ

Constantin Cucoș afirmă, într-una dintre cărțile sale, că metodele didactice trebuie selectate cu mare grijă de profesor, învățător sau educator, după caz, și „să țină cont de finalitățile educației, de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor” (Cucoș, 1996, p.81). În acest articol, îmi propun să dezvolt rolul jocului didactic în atingerea finalităților educației.

Finalitățile educației ”reprezintă un model metodologic de explicare și înțelegere corectă a raportului dintre planul general, particular și concret al activității de formare-dezvoltare a personalității la nivelul sistemului și al procesului de învățământ” (Ilica, Herlo et all, 2005, p. 86). Finalitățile cuprind liniile generale ale procesului educativ, constituind nucleul în jurul căruia se structurează toate activitățile educative.
Jeder Daniela și Bujorean Elena prezintă conceptul de finalitate a educației mult mai punctual, considerând că ”finalitățile educației sunt ținte care orientează întregul demers educativ la nivel de sistem și de proces, fiind exprimate sub forma idealului, scopurilor și obiectivelor educaționale” (Jeder, Daniela, Bujorean, Elena, 2011, p. 76).

Noțiunea de finalitate este, așadar, strâns legată de cea de obiectiv și, în consecință, de cea de cicluri curriculare. În consecință, fiecare ciclu de învățământ are propriile sale finalități. ”La nivelul învățământului primar se structurează două cicluri curriculare: ciclul achizițiilor fundamentale și ciclul de dezvoltare. Aceste cicluri vizează o serie de obiective” (Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan et all, 2005, p. 15).

Obiectivele majore sunt în concordanță cu ariile curriculare cu planul-cadru: limbă și comunicare, matematică și științe ale naturii, om și societate, arte, educație fizică și sport, tehnologii și consiliere și orientare. Vom prezenta obiectivele majore pentru cele două cicluri curriculare pentru aria curriculară limbă și comunicare.

1. ”Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I-II), care are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială, vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic) și stimularea potențialului creativ al copilului instituției și imaginației” (Gherghina, Dumitru, Dănilă Ioan at all, 2005, p. 15);

2. ”Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a și a IV-a), care are ca obiectiv major formarea capacităților de bază necesare pentru continuarea studiilor, vizează: dezvoltarea achizițiilor lingvistice și încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne și a limbilor străine pentru exprimarea în situații imediate de comunicare” (Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan et all, 2005, p. 15);

După ce am discutat despre finalitățile învățământului primar, vom aborda și subiectul finalităților generale ale studierii limbii și literaturii române în învățământul primar. Ele ”derivă din scopul studierii disciplinei în perioada școlarității obligatorii – formarea în mod progresiv a unui tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu oamenii, să fie sensibil la frumosul din natură și cel din opera de artă, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare” (Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan et all, 2005, p. 19).

În concluzie, eu înțeleg că educația, întâi de toate, are ca obiectiv, sau, altfel spus, finalitate, pregătirea din toate punctele de vedere (teoretică, practică, morală etc.) a viitorilor membri ai societății.

La ciclul primar de învățământ, prin intermediul jocurilor didactice, elevii dobândesc, într-o manieră plăcută lor, atitudini și cunoștințe de bază necesare dezvoltării lor ulterioare. În această etapă a dezvoltării lor, elevii înțeleg, printre altele, că societatea este bazată pe reguli, așa cum jocul are și el regulile sale proprii, că trebuie să fii bine pregătit ca să obții un calificativ bun, așa cum, în joc, câștigătorul este jucătorul cel mai bine pregătit.

Sunt multe asemănări între joc și școală, deci, pentru o bună înțelegere a regulilor societății, învățătorul poate recurge la jocuri didactice, pentru că și ele au reguli bazate pe aceleași principii de egalitate de șanse și meritocrație. Astfel, elevii de astăzi vor fi cetățenii de mâine cu principii morale bine însușite. Ele vor fi bine însușite deoarece sunt achiziționate prin mijloace bine cunoscute lor: jocul.

Bibliografie
1. Cucoș, Constantin (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iași;
2. Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan et all (2005), Metodica predării limbii și literaturii române în școala primară, gimnaziu și liceu, Editura Didactica Nova, Craiova.
3. Jeder, Daniela, Bujorean, Elena (2011), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului. Instrumente didactice și aplicații, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura PIM, Iași.

 

prof. Ovidiu-Adrian Enacache

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ovidiu.enacache

Articole asemănătoare