Rolul consilierii și orientării în formarea elevilor din învățământul primar

Aria curriculară Consiliere și orientare are un rol fundamental în dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor din învățământul primar. Prin activitățile desfășurate în acest cadru, se urmărește sprijinirea copilului în formarea identității personale, dezvoltarea inteligenței emoționale, cultivarea relațiilor interpersonale sănătoase și orientarea timpurie în carieră. Articolul de față evidențiază importanța integrării eficiente a consilierii în viața școlară, metode didactice adecvate vârstei și exemple de bune practici.

În învățământul primar, consilierea și orientarea contribuie decisiv la dezvoltarea echilibrată a personalității elevilor, prin consolidarea stimei de sine, a relațiilor interpersonale și a capacității de adaptare la mediul școlar. Articolul de față analizează importanța acestei arii curriculare, principalele obiective urmărite, metodele utilizate și rolul profesorului în susținerea dezvoltării socio-emoționale a copilului.

1. Introducere

Dezvoltarea copilului nu poate fi separată de contextul social, emoțional și comportamental în care se formează. În învățământul primar, accentul nu trebuie pus doar pe achizițiile cognitive, ci și pe latura afectiv-relațională. Aria curriculară Consiliere și orientare contribuie semnificativ la formarea unui climat pozitiv în clasă și la educarea copilului ca viitor cetățean responsabil și echilibrat. Copilul aflat în ciclul primar trece printr-un proces complex de transformare: învață să comunice eficient, să se adapteze cerințelor colective și să își construiască o identitate proprie. În acest context, aria curriculară „Consiliere și orientare” are un rol central în sprijinirea formării emoționale, sociale și morale a elevilor.

Această componentă educațională completează învățarea cognitivă prin activități care cultivă valori, atitudini și comportamente sănătoase, necesare unei dezvoltări armonioase.

2. Obiectivele generale ale consilierii în învățământul primar

Activitățile specifice acestei arii curriculare urmăresc:

  • Formarea unei imagini de sine pozitive;
  • Dezvoltarea abilităților de relaționare și cooperare;
  • Gestionarea adecvată a emoțiilor;
  • Prevenirea comportamentelor de risc și a conflictelor;
  • Încurajarea autoevaluării și a luării deciziilor responsabile;
  • Sprijinirea tranzițiilor școlare (de exemplu, trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial).
  • Activitățile desfășurate în cadrul consilierii urmăresc:
  • Dezvoltarea autocunoașterii și a stimei de sine;
  • Învățarea abilităților de comunicare și colaborare;
  • Exersarea comportamentelor prosociale și etice;
  • Însușirea metodelor de gestionare a emoțiilor și a conflictelor;
  • Sprijinirea formării unor atitudini pozitive față de sine, ceilalți și școală;
  • Orientarea timpurie în carieră, prin explorarea intereselor personale.

3. Metodologia didactică adaptată vârstei școlarului mic

În ciclul primar, metodele trebuie să fie interactive, ludice și centrate pe elev. Printre cele mai eficiente metode utilizate în consiliere se numără:

  • Jocul de rol – dezvoltă empatia și înțelegerea diferitelor perspective;
  • Poveștile terapeutice – facilitează identificarea cu personaje și gestionarea emoțiilor;
  • Tehnicile de art-terapie – desen, colaj, modelaj – utile în exprimarea emoțiilor;
  • Fișe de autoevaluare – sprijină reflecția și învățarea autoreglată;
  • Discuțiile în cerc – oferă un cadru sigur pentru exprimarea liberă a ideilor.

4. Exemple de bune practici

Un exemplu de bună practică este proiectul educațional „Emoțiile mele, prietenii mei”, implementat într-o clasă a II-a. Obiectivul principal a fost dezvoltarea inteligenței emoționale. Prin activități săptămânale (jocuri de grup, desenul emoțiilor, jurnalul emoțiilor), elevii au învățat să recunoască, să exprime și să gestioneze emoții precum frustrarea, furia, rușinea sau frica.Un alt exemplu este organizarea unei „Zile a profesiilor” la nivelul claselor a IV-a, în care părinții au fost invitați să le prezinte copiilor meseriile lor, stimulându-se astfel reflecția timpurie asupra intereselor personale și a traseului educațional.

5. Rolul cadrului didactic

În învățământul primar, învățătorul este adesea primul model social cu autoritate pentru copil, ceea ce conferă o responsabilitate sporită. Profesorul pentru învățământ primar trebuie să fie și un formator de caractere, un sprijin emoțional, un facilitator al dezvoltării personale. Este esențial ca acesta să fie format continuu în domeniul consilierii educaționale și să colaboreze cu părinții și cu psihologul școlii, acolo unde există. Profesorul pentru învățământul primar este primul model de autoritate pozitivă în viața copilului, motiv pentru care influența sa este majoră. În cadrul activităților de consiliere, cadrul didactic:

  • Observă și identifică nevoile socio-emoționale ale elevilor;
  • Mediatizează interacțiunile din grupul clasei;
  • Intervine preventiv în situațiile de excludere, agresivitate sau neadaptare;
  • Colaborează cu părinții și, unde există, cu psihologul școlar;
  • Încurajează exprimarea autentică și oferă feedback pozitiv constant.

Este important ca învățătorul să creeze un mediu sigur emoțional, în care elevii se simt ascultați, valorizați și încurajați să se exprime.

6. Concluzii

În concluzie, aria curriculară Consiliere și orientare nu este doar o componentă complementară a curriculumului, ci una esențială pentru formarea unei personalități echilibrate și sănătoase. Investiția în dezvoltarea emoțională și socială a copilului de azi este garanția unei societăți responsabile mâine. Este datoria noastră, ca educatori, să acordăm acestei dimensiuni atenția cuvenită, cu răbdare, empatie și profesionalism. Consilierea și orientarea în învățământul primar contribuie la echilibrul interior și adaptarea socială a copilului. Această arie curriculară susține o dezvoltare completă – nu doar intelectuală, ci și emoțională și relațională.

Prin implicarea activă a cadrului didactic, consilierea devine o formă de prevenție educațională și un sprijin esențial în formarea unor viitori adolescenți echilibrați, empatici și responsabili.

Bibliografie (selectivă)
1. Cucos, C. (2006). Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Iași: Polirom.
2. Golu, M. (2007). Fundamentele psihologiei. București: Editura Fundației România de Mâine.
3. MEC (2020). Programa școlară pentru Consiliere și orientare – Învățământ primar.
4. Neacșu, I. (2010). Consilierea educațională – teorie și practică. București: Editura Didactică și Pedagogică.

 

prof. Claudia-Elena Simion

Școala Gimnazială Nr. 195 (Bucureşti), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/claudia.simion