Carte sau telefon? Răspunsul unanim dat de majoritatea elevilor este „telefon”. Satisfacția imediată a ecranului este mult mai ușor de obținut decât cea oferită de lectura unei cărți. Într-o lume în care tehnologia a acaparat interesul generațiilor tinere, gustul pentru literatură și carte se cuvine a fi cultivat, crescut, stimulat prin mijloace care să trezească motivația sau curiozitatea elevilor. Lectura pentru tineri se oprește adesea în zona de auto-cunoaștere, dezvoltare personală, carieră sau educație financiară, și mai puțin în direcția beletristicii, care suferă etichete precum „depășită” sau „plictisitoare”.
Profesorul descoperă adesea faptul că elevii au acces limitat la cărți acasă și că tabletele, calculatorul sau telefonul mobil sunt mijloacele principale și favorite pentru divertisment și activitate din timpul liber. Accesul facil la acestea, precum și absorbția pasivă a ceea ce le oferă ecranul, îi face pe tineri să considere cititul un efort intelectual mult prea mare. Se observă astfel un cerc vicios de genul „Nu citesc pentru că e greu” sau „Nu citesc pentru că nu îmi place”.
Deși predarea limbii engleze și a limbilor străine în secolul XXI nu depinde de folosirea textelor literare, s-a constat o necesitate a includerii lor în programă, tocmai pentru a reactiva interesul pentru literatură, cunoaștere și explorarea culturii și civilizației. Consider marcant faptul că elevii își formează o pseudo-cultură sub impactul media, prin intermediul unor canale de televiziune sau seriale pe care le accesează online și care nu au o bază reală, istorică. Elevii nu au cunoașterea necesară și nici cultura generală pentru a face diferența între ficțiune și istorie.
Utilitatea textului literar pentru dezvoltarea competențele lingvistice în limba engleză
Ca material didactic, textele literare pot fi folosite într-o varietate de moduri. Se impune desigur adaptarea textelor originale la nivelul de competență al elevilor. Vizionarea unor video-uri sau filme inspirate din viețile unor mari scriitori britanici sau americani le oferă elevilor contextul socio-cultural în care s-a creat o anumită operă literară. După aceea profesorul trebuie să parcurgă etapa expunerii elevilor la text prin alegerea unor pagini relevante pentru preocupările elevilor.
Elevii de școală primară reacționează foarte motivat și motivant la frumusețea poveștilor clasice transpuse în materiale de explorare și creativitate în cadrul orelor de limbă engleză. La elevii mai mari, cu vârste între 12 și 19 ani, versurile hit-urilor pe care le ascultă devin un element de legătură cu lirismul clasic sau modern. Așadar, implicarea tinerilor în actul de învățare prin lectură sporește deopotrivă cantitativ și calitativ atunci când sunt stimulați să contribuie cu elemente din orizontul lor familiar.
Implicarea activă în experiența literară prin lectură poate lua forme dintre cele mai concrete și prozaice precum discutarea/ ascultarea la ora de limba engleză a versurilor din cântecul preferat. Comparațiile constructive, discuția surselor de inspirație, mesajul textul, alegerea anumitor termeni pentru exprimarea emoțiilor, publicul țintă al creației, rolul cititorului sau ascultătorului, toate acestea devin elemente de implicare activă în lectură, dar și în învățare. Abordarea textului literar în context istoric și cultural trebuie astfel dublată de re-actualizarea valorii mesajului pentru cititorul contemporan.
Dincolo de aspectul practic imediat al îmbogățirii vocabularului sau al dezvoltării capacității de exprimare, avantajul textului literar în actul de predare-învățare rezidă în capacitatea de stimulare a gândirii critice. Elevul devine co-creator al textului literar dat fiind faptul că prin lectură cititorul creează sau re-creează sensul cărții/textului.
Exemplu de aplicație a textului literar la ora de limba engleză
Activitatea ilustrată în cele ce urmează a fost desfășurată cu elevii unei clase a XII-a, filologie, la disciplina de limba engleză, pe durată a două ore. O primă etapă a aplicației a urmărit o discuție urmată de analiza sursele de inspirație pentru poezie și cântece în general. Elevii au adus versurile unui cântec în limba engleză al cărui mesaj l-au considerat sugestiv, dezvoltând comparativ puncte de vedere. Intenția didactică a fost aceea de a asocia lirismul cântecelor moderne cu poezia poetului american Robert Frost, ”The Road Not Taken”. Asocierea a generat o discuție în limba engleză despre consecințele alegerilor pe care le fac oamenii și perspectivele din viitorul fiecăruia. Etapa finală a aplicației s-a axat pe dezvoltarea creativității și folosirea textului literar ca sursă de inspirație. Elevii au putut astfel să creeze propriile lor rime, să realize o continuare lirică a unor versuri și chiar să creeze singuri mini-poeme cu rimă sau vers liber.
Textul literar ca sursă de satisfacție personală – principalul element motivant pentru LECTURĂ!
Rolul profesorului de facilitator al educație este general cunoscut și apreciat. Din punct de vedere practic, pentru profesorul de limbă și comunicare, stimularea interesului pentru lectură reprezintă un demers pe cât de satisfăctor, pe atât de exigent. Măiestria de a face un text literar atrăgător constă și în abilitatea de a descoperi interesele elevilor și a le oferi acel imbold de lectură în direcția care să le stimuleze creșterea, gândirea și dorința de explorare a lumii înconjurătoare.
Motivația pentru lectură poate fi una strict de interes imediat, externă cum ar fi obținerea unei note sau promovarea unui examen. Totuși, motivația interioară, care derivă din satisfacția generată de lectură, este mult mai greu de cultivat și presupune o implicare foarte dinamică a profesorului dublată de interesul elevului pentru studiu. În concluzie, efortul profesorului trebuie să trezească un ecou pozitiv în receptor ca beneficiar al învățării pentru ca acesta din urmă să își asume în mod conștient rolul de cititor.