Proiectarea demersului didactic la Limba și literatura română în gimnaziu – particularități structural-compoziționale

Unitatea de învăţare este o structură didactică flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, ce asigură profesorului consolidarea procesului didactic și elevilor, formarea unui comportament specific prin asimilarea  unor competenţe specifice.

I. Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare

Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare constau în următoarele aspecte:

  • proiectarea didactică este realizată pe o perioadă clară de timp: mediu și lung (anual, semestrial, lunar, săptămânal)
  • proiectarea didactică se finalizează printr-un proces clar de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă, evaluare sumativă, teze, proiecte etc.)
  • proiectarea didactică este o structură complexă, organizată tematic, metodic și științific, supraordonată lecţiei (acoperă mai multe ore de curs)
  • proiectarea didactică axată pe unități de învățare oferă profesorului o perspectivă strategică de organizare a lecției ca sistem, ca mecanism funcțional , parte dintr-un întreg, profesorul având, astfel, o imagine de ansamblu (asupra temei), cât şi asupra fiecărei ore de curs
  • prin proiectarea didactică pe baza unităților de învățare, profesorul are o imagine coerentă, dinamică și flexibilă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe parcursul unui an şcolar, având posibilitatea să o comprime sau să o extindă (în funcție de priorități/ situații neprevăzute etc.)
  • prin proiectarea didactică pe baza unităților de învățare, profesorul are o imagine cuprinzătoare, de sinteză, asupra fiecărei unităţi de învăţare (un macrosistem didactic) care valorifică potenţialul unic, original, creativ, al lecţiei (un microsistem didactic) prin integrare în unitatea de învăţare respectivă (fiind depăşită fragmentarea determinată de simpla succesiune a lecţiilor)
  • prin proiectarea demersului didactic axat pe unități de învățare se schimbă relaţia dintre lecţii (relaţia devine neliniară, lecţiile sunt integrate crosscurricular în diferite secvenţe ale unităţii de învăţare, de regulă, prin valorificarea elementelor de interdisciplinaritate/interculturalitate)
  • fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are posibilitatea unor abordări diferențiate pregnante pentru anumite grupuri-țintă de elevi, astfel contribuind la procesul individualizării/particularizării învățării în raport cu ritmul propriu de asimilare al elevilor
  • proiectul unităţii de învăţare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depăşirea unor cerinţe formale.

II. Exemple de aspecte/ activități din experiența didactică personală

Potrivit Manualului de Limba și literatura română, clasa a V-a, Editura ART, 2017, catalog.manualedigitaleart.ro/art5-r/v2/#book/u4-u4-113, unitățile de învățare sunt:
Unitatea I: Despre mine. Selfie
Unitatea II:  De-a ce mă joc
Unitatea III: Pe strada mea
Unitatea IV: Vreau să salvez lumea
Unitatea V: Călătoresc prin basme
Unitatea VI: Din carte spre departe

Voi exemplifica 4 lecții din unitatea de învățare I. ,,Despre mine. Selfie”. Textul literar ,,Prietenul meu”, de Ioana Pârvulescu este structurat în 4 lecții:
1. Lectură, receptare inițială,
2. Trăsături ale textului literar, explorarea textului,
3. Tema literară, planul simplu de idei,
4. Semnificațiile textului. Concluzii

Fiecare lecție va avea alocate câte 2 ore.

III. Schimbări în momentul trecerii la un curriculum bazat pe competențe în activitatea didactică de proiectare

O schimbare pe care o consider importantă este generarea planificării calendaristice realizată de unitatea de învăţare. Planificarea calendaristică este un document proiectiv care permite asocierea elementelor programei (competenţe specifice şi conţinuturi), în cadrul unităţilor de învăţare. Acestora le sunt alocate unităţi de timp specifice (număr de ore şi săptămâni) pe care profesorul le consideră optime pe parcursul unui an şcolar.

O altă schimbare pe care o consider importantă este elaborarea planificării calendaristice în funcție de parcurgerea următoarelor etape:

  • asocierea competenţelor specifice şi a conţinuturilor incluse în programa şcolară;
  • stabilirea unităţilor de învăţare;
  • stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unităţile de învăţare;
  • alocarea bugetului de timp pentru fiecare unitate de învăţare.
  • răspunderea la următoarele întrebări:  În ce scop voi face? Ce voi face? Cât s-a realizat? Cum voi face? Cu ce voi face? (pentru identificarea competenţelor, selectarea conţinuturilor, stabilirea instrumentelor de evaluare, analiza resurselor, determinarea activităţilor de învăţare).

Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi realizat potrivit reperelor de mai jos:

Conţinuturi (detalieri)  Competențe specifice  Activităţi de învăţare   Resurse  Evaluare

→ Conţinuturi (detalieri) – se menţionează detalieri de conţinut care explicitează anumite parcursuri.
→ Competenţe specifice – se precizează numărul criterial al competenţelor specifice din programa şcolară.
→ Activităţi de învăţare – sunt cele vizate/recomandate de programa şcolară sau altele adecvate pentru realizarea competenţelor specifice.
→ Resurse – se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic, resurse educaţionale deschise.
→ Evaluare – se menţionează metodele, instrumentele sau modalităţile de evaluare utilizate.

 

prof. Ana-Maria Bulgaru-Zlăvog

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ana.bulgaruzlavog

Articole asemănătoare