Predarea textului epic în gimnaziu se confruntă cu o dublă provocare: pe de o parte, necesitatea dezvoltării competențelor de analiză literară conform curriculumului național, iar pe de alta, imperativul captării și menținerii interesului elevilor pentru literatura română contemporană. Cercetările în psihologia educațională (Vygotsky, 1978; Bruner, 1990) subliniază importanța învățării collaborative și a construirii sociale a cunoștințelor în dezvoltarea cognitivă a adolescenților.
Teoria „pălăriilor gânditoare”, dezvoltată de Edward de Bono (1985), oferă un cadru metodologic structural pentru stimularea gândirii divergente și pentru abordarea multiperspectivistă a problemelor complexe. În contextul analizei literare, această metodă facilitează explorarea sistematică a dimensiunilor narative, psihologice și axiologice ale textului epic, permitând elevilor să adopte roluri diferențiate în procesul interpretativ.
Literatura lui Fănuş Neagu, prin caracterul său simbolic și prin problematizarea relației om-natură, se pretează deosebit de bine unei abordări care valorifică perspectivele multiple și gândirea creativă. Nuvela „Dincolo de nisipuri” abordează tema idealului și a căutării sensului existențial, teme fundamentale pentru formarea personalității adolescentului și pentru dezvoltarea sistemului său de valori.
Proiectul didactic prezentat în continuare pentru clasa a VII-a ilustrează aplicarea practică a metodei „pălăriilor gânditoare” în analiza textului epic, demonstrând cum învățarea colaborativă poate stimula competențele de interpretare literară și poate faciliza înțelegerea profundă a mesajului artistic. Designul lecției integrează principiile pedagogiei active cu metodele clasice de analiză textuală, urmărind dezvoltarea atât a competențelor specifice domeniului, cât și a competențelor transversale de gândire critică și creativă.
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a VII-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
PROFESOR: ….
UNITATEA DE INVATAMANT: Şcoala Gimnazială ….
DOMENIU DE ACTIVITATE: Comunicare si Lectura
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Ce este adevarul?
TITLUL LECTIEI: Dincolo de nisipuri de Fănuş Neagu – Textul epic
CATEGORIA LECTIEI : formare de deprinderi si abilitati
COMPETENŢE GENERALE:
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin receptarea şi producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. 4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor comunicative, identificând strategii personalizate în funcţie de profilul psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
O1: Să identifice cel puţin patru trăsături ale textului epic;
O2: Să stabilească momentele subiectului în opera literară studiată;
O3: Să exemplifice modalităţile de caracterizare a personajului într-un text dat;
O4: Să evidenţieze tiparele textuale folosite pe parcursul textului;
O5 :Să includă mesajul textului în sistemul personal de valori estetice şi morale;
O6: Să-şi dezvolte gustul pentru lectură şi plăcerea de a citi.
a) METODE ŞI PROCEDEE: lectura expresivă, lucrul cu fişele de lectură, conversaţia euristică, lectura selectivă, exerciţiul, problematizarea, „votează un citat!”, metoda „pălăriilor gânditoare”,
b) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: textul-suport, fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru activitatea pe grupe), fişe de lectură, fişe de citate, prezentare power-point, laptop, pălării din carton, flipchart.
c) FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe;
d) FORME DE EVALUARE: evaluare continuă, aprecieri verbale.
RESURSE BIBLIOGRAFICE:
a) psihopedagogice şi metodologice:
1. Constantin Parfene, Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală, Editura Universităţii „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002;
2. Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1998
3. Dumitriu Gheorghe, Dumitriu Constanța, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.
4. M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba și literatura română clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2009.
5. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008;
6. Parfene, Constantin, Literatura în şcoală, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997;
7. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Editura Polirom, 1999;
8. Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
b) de specialitate:
1. Fănuş Neagu, Dincolo de nisipuri, editura Curtea Veche, 2011
EVOCARE (5 min)
Profesorul le propune elevilor să aleagă un citat din cele prezentate:
1.„Nu poţi atinge cu ochii un ideal, dacă nu eşti luminat de aura suferinţei”(Grigore Vieru)
2.”Cu toţii avem idealuri în viaţă sau, cel puţin, ar trebui să le avem…dacă mi-aş pierde idealurile, aş pierde totul.”(Oscar Wilde)
3. „Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tău şi-ţi voi spune dacă-l iubeşti sau nu.”(Panait Cerna)
– Ce au în comun citatele prezentate?
– Care se potriveşte cel mai bine operei „Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu?
– Ce ideal avea personajul?
– Cum vă imaginați viața fară apă?
CONSOLIDAREA SENSULUI (30 de min)
-Lectura textului
– Elevii sunt împărţiţi în şase grupe conform celor şase « pălării gânditoare », având cerinţele (anexa 5):
Pălăria albă – Povestitorul: Prezintă conţinutul textului, precizând momentele subiectului.
Pălăria roşie- Psihologul: Imaginează-ţi că eşti personajul principal. Realizează un text în care să prezinţi faptele din punctul de vedere al personajului.
Pălăria neagră- Criticul: Realizează un text de 10-15 rânduri în care să prezinţi defectele majore ale personajului. Ce nu ar fi trebuit să facă ?
Pălăria galbenă- Creatorul:
Eşti Şuşteru. Alcătuieşte un monolog în care să-i convingi pe colegi de importanţa apei.
Pălăria verde- Gânditorul: Creează alt final al textului în 10 rânduri.
Pălăria albastră-Moderatorul: Care crezi că a fost intenţia autorului când a realizat acest text ?
Fiecare echipă îşi alege un reprezentant care citeşte textul realizat.
– Ce simbolizează apa ?
-citesc din “Dicţionarul de simboluri” semnificaţiile
apei pentru diferite popoare. Pentru Şuşteru, apa simbolizează puritatea pierdută, sperând la reîntoarcerea la puritatea şi armonia lumii.
-Care sunt tiparele textuale folosite ? Identifica secvente din textul dat
-Ce semnifica titlul textului ?
-Titlul Dincolo de nisipuri sugerează existenţa unui ideal spre care tinde să ajungă eroul principal, Şuşteru, eşecul fiind determinat de nesiguranţa şi de speranţa iluzorie redate prin metafora nisipurilor.
– Profesorul solicită elevilor să realizeze un text de 5 rânduri in care sa-si exprime parerea despre mesajul textului
– Elevii vor evalua prezentarile colegilor.
REFLECTIE
Să prezinte in 30 -50 de cuvinte o structura narativa care i-a impresionat. Motivează alegerea făcută!
Aplicarea metodei „pălăriilor gânditoare” în predarea textului epic demonstrează eficiența pedagogiilor participative în dezvoltarea competențelor de analiză literară la nivelul gimnaziului. Structurarea activității pe roluri diferențiate (povestitor, psiholog, critic, creator, gânditor, moderator) facilitează explorarea sistematică a dimensiunilor textuale și stimulează gândirea divergentă a elevilor.
Rezultatele observate în implementarea acestei metodologii evidențiază o creștere semnificativă a implicării active a elevilor în procesul interpretativ. Fiecare „pălărie” activează tipuri specifice de procese cognitive: analiza factuală (pălăria albă), empatia și identificarea (pălăria roșie), gândirea critică (pălăria neagră), optimismul constructiv (pălăria galbenă), creativitatea (pălăria verde) și metacognitivitatea (pălăria albastră). Această diversificare a perspectivelor contribuie la formarea unei viziuni complexe și nuanțate asupra textului literar.
Din perspectiva teoriei educaționale, metoda confirmă principiile socioconstruktiviste ale învățării, demonstrând că construirea colaborativă a sensului literary este superioară abordărilor tradiționale unidirecționale. Interacțiunea în grup stimulează procesele de negociere a semnificațiilor și favorizează internalizarea competențelor interpretative.
Pentru practica didactică, această abordare necesită din partea profesorului competențe de facilitare și de coordonare a învățării colaborative, precum și flexibilitate în adaptarea sarcinilor la particularitățile grupului de elevi. Investiția în formarea unor astfel de competențe se reflectă în calitatea superioară a proceselor de învățare și în dezvoltarea autonomiei intelectuale a elevilor.
Evaluarea continuă prin diversificarea formelor de expresie (texte creative, monologuri, analize critice) oferă o imagine complexă a progresului individual și permite adaptarea strategiilor didactice la nevoile specifice ale fiecărui elev. Metoda „pălăriilor gânditoare” se dovedește astfel un instrument valoros nu doar pentru predarea literaturii, ci și pentru dezvoltarea competențelor de colaborare și comunicare, esențiale pentru formarea integrală a personalității elevilor.
Recomandăm extinderea acestei abordări către alte tipuri de texte literare și integrarea sa în designuri curriculare care valorifică învățarea colaborativă ca principiu metodologic fundamental în predarea limbii și literaturii române.
Bibliografie
Bruner, J. (1990). Acts of Meaning. Cambridge, MA: Harvard University Press.
De Bono, E. (1985). Six Thinking Hats. Boston: Little, Brown and Company.
Johnson, D. W., & Johnson, R. T. (1999). Learning Together and Alone: Cooperative, Competitive, and Individualistic Learning. Boston: Allyn & Bacon.
Parfene, C. (2002). Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală. Iași: Editura Universității „Al. I. Cuza”.
Slavin, R. E. (1995). Cooperative Learning: Theory, Research, and Practice. Boston: Allyn & Bacon.
Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society: The Development of Higher Psychological Processes. Cambridge, MA: Harvard University Press.