În contextul unor schimbări radicale la nivel social, politic, economic, apelul la un cod deontologic în sistemul educațional continuă să fie tot mai justificat. Necesitatea, dar mai ales presiunea de a ne alinia la practicile europene moderne, au condus la conceperea unui sistem de reguli aplicabile și evaluabile de exercitare a profesiei didactice pe coordonate deontologice. Profesorii au datoria de a interioriza ansamblul principiilor de natură etică și de a le aplica în raport cu ceilalți actori educaționali (elevi, profesori, părinți etc.).
În condițiile moderne ale schimbărilor sociale, când persoana nu mai constituie un obiect pasiv al influențelor de mediu, ci o ființă activă, eficacitatea procesului educațional depinde nu doar de condițiile externe ale acestuia (pregătirea specializată a cadrelor didactice, structura curriculum-ului, mijloacele și metodele didactice), ci mai ales de starea sa internă, autoorganizarea și mediul psihologic.
Deontologia vizează, prin definiţie, filtrarea axiologică a strategiilor, tehnicilor, artificiilor procedurale prin raportarea acestora la repere morale, benefice pentru om şi umanitate. „O deontologie de ordin didactic îşi propune ce este bine să predai, unde şi în ce circumstanţe se face educaţia, în ce condiţii şi când se opreşte exercitatea educativă auto sau eteronomă şi mai ales reperează ambivalenţa morală, alunecările pernicioase sau nelegimitatea unor practici. Aceasta vizează condiţiile transmiterii cunoaşterii, sub toate aspectele şi în toate formele ei de manifestare.”
Respectarea normelor deontologice se impune atât la nivel de micro-sistem (perimetrul strict didactic, relaționar dintre profesori și elevi) cât și la nivel de macro-sistem (perimetrul instituțional – profesori, membrii consiliului de administrație, părinți -, cât și perimetrul extra-instituțional – reprezentanți ai unor organizații, ai presei, agenți economici – etc.). Datorită acestei ramificații complexe, ansamblul conduitelor deontologice trebuie să aibă în vedere drepturile și îndatoririle tuturor actorilor implicați, indiferent dacă vorbim de actori permanenți sau actori ocazionali. Regulile îndreptate către aceștia trebuie să fie specifice, corelative completive. Totodată, trebuie subliniat faptul că orice cod etic profesional nu se suprapune și nici nu anulează alte coduri precum: regulamentele interne instituționale, codul penal, metodologiile, procedurile didactice etc.
Un profesor moral, cu o conduită etică ireproșabilă nu trebuie neapărat să fie exemplar din punct de vedere deontologic. Astfel, putem spune că deontologia didactică o transcede pe cea personală, construind o abordare trans-personală, ce tinde spre obiectivizarea relațiilor dintre actorii educaționali. Deși numeroase aspecte deontologice pot fi supuse unor dezbateri ample, în mod cert acestea vin în sprijinul tuturor actorilor prin faptul că permite raportarea clară la principii, reguli, norme ce nu pot fi contracarate cu ușurință de cei mai puțin „bine-voitori”.
Cele mai multe critici aduse codurilor deontologice sunt cele referitoare la diminuarea autorității profesorului. Dimpotrivă, normele etice vin în sprijinul profesorului, remodelând și întărind autoritatatea acestuia în raport cu noile realități și tendințe socio-educaționale. Mai mult decât atât, codurile etice întăresc identitatea profesională, contribuie semnificativ la creșterea statutului și demnității profesionale și nu în ultimul rând, consolidează un ethos solidar la nivel de breaslă.
Fiecare persoană adultă, inclusiv cadrul didactic, trebuie să aibă, la baza activităţii sale, o deontologie profesională care să-i confere un statut social, o anumită demnitate prin care să dobândească o încredere deplină în capacităţile sale, să aibă curajul asumării autonomiei axiologice întrucât aceasta constituie valoarea, suportul şi sensul libertăţii spirituale.
Bibliografie
1. Cucoș C., 2014. De ce e nevoie de un reglaj etic în educație?. Articol disponibil la adresa web: www.constantincucos.ro/2014/08/de-ce-e-nevoie-de-un-reglaj-etic-in-educatie
2. Cucoş C., 2003. Etică şi educaţie, în rev. M. S. Anton, septembrie-octombrie, p. 25
3. Galiyabanu Kertayeva. Deontological Preparedness of the Teacher as a Guarantee of Psychological Comfort in the Classroom, Literacy Information and Computer Education Journal (LICEJ), Volume 4, Issue 4, December 2013, p. 2
4. Costruț N., Despre deontologie didactică, editorial, 2011. Articol disponibil la adresa web: www.ccdsj.ro/2010-2011/arhiva-articole/despre-deontologia-didactica (accesat la data de 24 martie 2018)
5. Cod de etică sau cod deontologic? Articol disponibil la adresa web: www.tribunainvatamantului.ro/cod-de-etica-sau-cod-deontologic/ (accesat la data de 24 martie 2018)