Power Point – un mod de conversație în geometrie

Geometria este o ramură a matematicii care poate fi predată și evaluată pe baza mai multor tipuri de conversații și anume conversația catehetică (examinatoare), conversația euristică și conversația-dezbatere.

Conversația catehetică (examinatoare) are ca funcție  principal constatarea nivelului la care se  află cunoștințele elevilor la un moment dat.

Conversația euristică  se reprezintă  sub forma unor serii legate de întrebări și răspunsuri, la finele cărora să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevi.

Conversația-dezbatere contribuie la socializarea individului, la formarea spiritului critic și la formarea capacității lui de cooperare.

De zeci de ani se afirmă că geometria este considerată de elevi ca fiind partea cea mai grea a matematicii de aceea profesorul de matematică trebuie să găsească metode cât mai atractive de a prezenta lecția.

Din experiența pe care o am la catedră, pot spune că elevii devin mai atenți și interesați dacă în cadrul  lecției  de geometrie  profesorul le prezintă un material power point, denumit prescurtat ppt, moment în care ei devin foarte atenți și curioși asupra materialul prezentat, aici putând utiliza  conversația catehetică dar și   conversația euristică.

Conversația  este metoda de învățământ ce constă în valorificarea difactică a întrebărilor și răspunsurilor.  Cum se poate observa,  ea este o metodă tot verbală,  ca și expunerea,  dar mai activă decât aceasta motiv pentru care sunt evidențiate următoarele cerințe ale utilizării conversației și anume calitatea întrebărilor , calitatea răspunsurilor și  posibilități de aplicare eficientă, activizatoare, creative.

Calitățile întrebărilor:

  • să fie formulate corect, atât sub aspect gramatical, cât și logic;
  • să fie precise;
  • să se refere la un conținut limitat;
  • să fie de o variate suficientă;
  • să fie asociată de fiecare dată cu timpul de gândire pe care îl necesită, în funcție de dicultatea ei;
  • să fie evitate întrebările care determină răspunsuri monosilabice  (‘’da’’,’’nu’’) și cele care cuprind sugerarea răspunsului.

Calitățile răspunsurilor:

  • să fie corect din punct de vedere  gramatical și logic;
  • să acopere întreaga sferă a întrebării;
  • să vizeze cu precizie conținutul esențial al întrebării;
  • să fie evitate formulările fragmentare, sacadate

Procedee de activizare. Situații posibile de aplicare:

  • rezolvarea unor obiective cognitive variate:definire, descriere, identificare, relatare, comparare;
  • clarificarea prin dialog euristic;
  • utilizarea variată a întrebărilor: directe, inverse, de contraversă, de revenire, deschise;
  • găsirea unor noi relații cauzale;
  • reanaliza, redefinirea, reordonarea conținuturilor;
  • găsirea de noi exemple, noi argumente;
  • antrenarea elevilor în evaluarea răspunsurilor;
  • combinarea conversației euristice cu cea catehetică;
  • alternarea stimulilor : verbali, vizuali;
  • formularea întrebărilor după nivelul elevilor;
  • solicitarea atitudinilor , opiniilor personale;
  • combinarea cu celelalte metode interrogative:dezbaterea, problematizarea, brainstormingul.

Totodată, consider că  prezentarea ppt este cea care dezvoltă memoria vizuală a elevilor, ei încercând să-și aducă aminte de imaginile văzute anterior, uneori chiar și  formule și teoreme  atunci când au nevoie în contextul altor lecții.

Pentru o reușită în prezentarea în acest program a unei lecții la geometrie  deobicei țin cont de mai multe aspecte , și anume:

  • Modul în care îmi aleg  secvențe din cadrul lecției (anumite definiții, teoreme, formule sau desene);
  • Modul în care pun în evidență noutățile unei lecții (colorit deosebit pentru a atrage atenția);
  • Modul de așezare pe slide a celor ce urmează a fi prezentate și ordinea acestor slide-uri;
  • Un număr mic (până în 6) de slide-uri pentru ca elevii să rețină vizual ceea ce li se prezintă și pentru ca aceștia să nu se plictisească.

Condiția necesară și suficientă a conversației didactice se concretizează în câteva cerințe privind calitățile întrebărilor, pe de o parte, și ale răspunsurilor, pe de alta enunțate mai sus.

Bibliografie selectivă:
1. Psihopedagogie Liliana Sacară, Iulia CristinaDumitriu, Alma Mater 2007.

Accesări: 71

Articole asemănătoare