În era digitală, literația nu mai este definită strict prin capacitatea de a citi și a scrie, ci prin abilitatea de a înțelege, analiza, sintetiza și utiliza informația în mod eficient. În învățământul primar, aceste competențe se formează încă din clasa I, când elevul își dezvoltă primele instrumente cognitive și lingvistice esențiale.
Conform documentelor curriculare, literația funcțională se dezvoltă prin activități care vizează:
- Conștientizarea fonemică;
- Corespondența fonem–grafem;
- Dezvoltarea fluenței în citire;
- Îmbogățirea vocabularului activ;
- Strategii de comprehensiune și interpretare a textului.
Modelul educațional Step by Step pune accent pe învățarea centrată pe copil, învățarea prin descoperire, cooperare și reflecție. Clasele sunt organizate pe centre de activitate, iar procesul didactic este flexibil, adaptat ritmului propriu de învățare al fiecărui copil. În acest context, literația și gândirea critică nu sunt obiective izolate, ci componente interconectate ale procesului de formare globală a elevului.
Careul identității – cunoaștere, autocunoaștere și exprimare
Obiective specifice:
- Dezvoltarea capacității de autoanaliză și exprimare a propriei identități într-un mod simbolic și creativ;
- Aplicarea literelor cunoscute pentru realizarea unui produs personalizat, cu semnificație afectivă;
- Stimularea gândirii critice prin alegerea și reprezentarea unor simboluri definitorii pentru sine;
- Dezvoltarea exprimării orale și a abilităților de prezentare și argumentare;
- Încurajarea empatiei, respectului pentru diversitate și a spiritului de apartenență la grupul clasei.
Etapa 1 – Introducere (discuție ghidată – 10-15 minute):
Activitatea începe cu o conversație deschisă despre identitate:
„Ce înseamnă să fii TU?”, „Ce lucruri crezi că te fac special(ă)?”, „Cine ești tu dincolo de nume?”
Se oferă exemple, iar învățătorul împărtășește câteva lucruri personale pentru a modela deschiderea emoțională și curajul exprimării de sine.
Etapa 2 – Realizarea careului (activitate practică – 25-30 minute):
Fiecare elev primește o coală A4 și o împarte în 16 pătrate egale, fie prin îndoire, fie prin trasarea unor linii (cu rigla). În câteva dintre pătrate (aprox. 5-6), copiii scriu literele din prenumele lor, aleatoriu (nu în ordine), decorate cât mai creativ (cu culori, modele, texturi). În pătratele rămase libere, elevii sunt încurajați să deseneze simboluri care să-i reprezinte: Activități preferate (ex: desen, sport, jocuri); Mâncăruri sau băuturi preferate; Animale îndrăgite; Culori favorite, locuri importante pentru ei; Persoane dragi sau activități realizate în familie. În timp ce lucrează, elevii pot discuta între ei, iar cadrul didactic circulă printre mese, oferind sprijin, punând întrebări reflexive și încurajând exprimarea personală.
Etapa 3 – Expoziție și exprimare orală (15-20 minute):
Se organizează o mini-expoziție a lucrărilor în sala de clasă sau pe panoul clasei.
Fiecare copil este invitat să își prezinte pe scurt lucrarea: să numească simbolurile alese, să explice semnificația lor și de ce le consideră importante.
Colegii pot pune întrebări, iar învățătorul poate evidenția unicitatea fiecărei lucrări și încurajează acceptarea diferențelor dintre copii.
Din perspectiva literației:
– Consolidarea relației fonem–grafem, prin utilizarea literelor din prenumele copilului în contexte afective și autentice;
– Activarea și extinderea vocabularului activ prin denumirea simbolurilor și explicarea alegerilor;
– Exersarea scrierii creative și a exprimării orale în mod coerent și argumentat.
– Din perspectiva dezvoltării personale și sociale:
– Promovarea autocunoașterii, a încrederii în sine și a exprimării emoționale prin artă și cuvânt;
– Stimularea gândirii critice, a alegerii cu sens și a reflecției asupra propriei identități;
– Cultivarea empatiei, a ascultării active și a respectului față de diversitate în cadrul colectivului de elevi.
Rolul gândirii critice în literație
Gândirea critică se dezvoltă natural în contexte care stimulează:
- Curiozitatea („De ce?”);
- Compararea („Ce este diferit?”);
- Reflecția („Cum mă simt?”);
- Argumentarea („De ce îmi place?”).
La clasa I, aceste abilități se cultivă prin întrebări deschise, jocuri de rol, exprimarea părerii despre texte citite, exprimarea emoțiilor și a valorilor personale. De exemplu, după povestea „Ridichea uriașă”, elevii pot fi invitați să spună: Ce personaj ți-a plăcut cel mai mult și de ce? Ce ai fi făcut altfel în locul lor?
Strategiile didactice moderne, centrate pe copil, contribuie la formarea unei literații funcționale și a unei gândiri critice încă din clasele mici. Activitățile interactive, creative și personale, cum este Careul Identității, îi ajută pe elevi să-și înțeleagă locul în lume, să se exprime liber și să devină participanți activi la procesul propriu de învățare. Aceste abordări susțin nu doar performanța academică, ci și formarea unui profil de elev curios, empatic, deschis spre cunoaștere – valori esențiale pentru educația secolului XXI.
Bibliografie
Ministerul Educației Naționale. (2018). Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasa I.
Vygotsky, L.S. (1978). Mind in Society: The Development of Higher Psychological Processes. Harvard University Press.
Bruner, J. (1996). The Culture of Education. Harvard University Press.
Dewey, J. (1938). Experience and Education. New York: Macmillan.