Scopul acestei lucrări este de a prezenta romanul Mizerabilii, scris de Victor Hugo, axându-se totodată pe desfășurarea narativă. Întrucât creația lui Victor Hugo se adresează și celor mici, proiectul de față va face referire și la adaptarea romanului intitulată Gavroche și Cosette (variantă în care se descrie viața micului ștrengar din Paris, „care stătea pe butoiul cu praf de pușcă al revoluțiilor europene de la 1848”, și în care se relatează întâmplările prin care trece o orfană lăsată în grija familiei Thenardier, care însă o exploatează).
Construcția personajelor în „Mizerabilii” – de la Jean Valjean la Gavroche
Prezentul articol propune o analiză literară a romanului Mizerabilii de Victor Hugo, cu accent pe construcția personajelor și relevanța acestora pentru literatura destinată copiilor. Studiul examinează personajul central, Jean Valjean, și relațiile sale cu celelalte figuri ale romanului, acordând o atenție specială lui Gavroche – copilul străzii care devine simbol al rezilienței în fața adversității sociale. Prin identificarea tehnicilor de caracterizare directă și indirectă, precum și a tipurilor de conflict prezente în operă, articolul oferă un cadru analitic util cadrelor didactice în abordarea textului literar la clasă. Analiza subliniază potențialul formativ al romanului și al adaptărilor sale pentru copii, evidențiind teme precum solidaritatea umană, dreptatea socială și transformarea morală – teme cu valențe educative semnificative în dezvoltarea sensibilității etice a elevilor.
Proiectul și inteligențele multiple
Proiectul constituie un demers amplu al cărui scop este de învăţare, dar ale cărui aspecte evaluative pot folosi judecăţi de valoare privind aspecte complexe ale formării pe o perioadă mai lungă de timp. Sarcina de lucru este introdusă şi finalizată în clasă, prezentarea demersului şi a rezultatelor constituind criterii de evaluare. Poate fi individual sau de grup dar este adecvat mai cu seamă pentru munca în echipă. Poate evalua atât procesul cât şi produsul activităţii elevului.
Proiectarea evaluării în pedagogia digitală
Proiectarea evaluării este activitatea de design a evaluării, ce asigură corelarea tuturor elementelor structurale de evaluare în vederea atingerii obiectivelor de învățare. Evaluarea tradițională, desfășurată în sala de clasă reprezintă activitatea specifică procesului de învățământ care, prin compararea rezultatelor obţinute cu obiectivele propuse şi planificate, urmăreşte, în special, autoreglarea şi eficientizarea procesului instructiv-educativ.
Rolul tinerilor în apărarea vieții: perspective sociale, morale, deontologice și spiritual-religioase
Viața reprezintă valoarea fundamentală a existenței umane și a oricărei societăți. Tinerii, ca generație emergentă, au un rol crucial în protejarea, promovarea și afirmarea demnității vieții în contextul contemporan marcat de transformări sociale, tehnologice și culturale accelerate. Prezentul articol analizează rolul tinerilor în apărarea vieții din perspective sociale, morale, deontologice și spiritual-religioase, evidențiind responsabilitățile lor ca actori ai schimbării și promotori ai unei culturi a vieții.
Influența rețelelor de socializare asupra elevilor de clasa a IV-a. Perspective didactice din activitatea învățătorului (Studiu de caz)
În contextul digitalizării accelerate a societății și al dotării unităților de învățământ cu tehnologie modernă, elevii din ciclul primar au acces tot mai frecvent la internet, dispozitive digitale și resurse educaționale interactive. Deși rețelele de socializare sunt destinate în principal adolescenților, acestea exercită o influență indirectă și asupra elevilor de clasa a IV-a. Prezentul articol analizează influența social media asupra elevilor din ciclul primar, din perspectiva activității învățătorului, prin intermediul unui studiu de caz. Sunt evidențiate atât efectele pozitive ale utilizării ghidate a resurselor digitale, cât și riscurile asociate utilizării necontrolate, subliniindu-se rolul școlii și al familiei în formarea competențelor digitale și a unui comportament responsabil în mediul online.
Modalități de stimulare, formare și dezvoltare a conduitei creative la elevi
În cadrul orelor de „Educaţie tehnologică și aplicații practice”, se pot realiza diferite aplicaţii practice. Orientarea procesului de activitate practică a elevilor trebuie făcută spre reprezentarea propriilor sentimente, atitudini, găsind mijloace proprii de reprezentare, deprinderi de mânuire şi de alegere a instrumentelor şi materialelor necesare (carton, hârtie, lemn, paie, polistiren, creioane simple şi colorate, cariocă, beţişoare arse la capăt, scobitori, beţe de chibrituri, sârme, material plastic, cauciuc, sticlă, plastelină, hârtie glasată, deşeuri textile, pânză, material din natură, etc.) care prin diversitatea formelor şi varietatea coloritului, a posibilităţilor de îmbinare, oferă un cadru larg dezvoltării imaginaţiei şi gândirii creatoare (frunzele, seminţele, florile, diversele legume şi fructe etc).
Fotbalul ca mijloc formativ în lecția de educație fizică la clasele primare
Educația fizică reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-educativ, contribuind în mod direct la dezvoltarea armonioasă a organismului, la menținerea sănătății și la formarea unor deprinderi motrice și comportamente sociale necesare integrării copilului în societate. În contextul actual al învățământului primar, se resimte tot mai mult nevoia optimizării lecției de educație fizică prin utilizarea unor mijloace atractive, eficiente și adaptate particularităților de vârstă ale elevilor. Jocul de fotbal, prin caracterul său dinamic, colectiv și competitiv, constituie un mijloc valoros în atingerea obiectivelor educației fizice școlare.
Jocul ghidat – puntea dintre jocul liber și activitatea structurată în educația timpurie
Articolul prezintă jocul ghidat ca strategie didactică modernă, situată între jocul liber şi activitatea structurată. Sunt evidenţiate caracteristicile jocului ghidat, rolul cadrului didactic şi beneficiile asupra dezvoltării cognitive, sociale şi emoţionale ale copilului preşcolar, prin exemple concrete din practica educaţională.
Incluziune și echitate în didactica matematicii: Provocări și strategii pentru elevii cu deficiențe de vedere și tulburări de învățare
Integrarea elevilor cu Nevoi Educaționale Speciale (CES), în special a celor cu deficiențe grave de vedere, în cadrul orelor de matematică din gimnaziu și liceu, reprezintă unul dintre cele mai complexe teste de maturitate pentru sistemul educațional actual. Matematica, prin natura sa profund vizuală și simbolică, impune bariere cognitive semnificative în absența unor strategii de mediere adecvate. Opinia mea este că sistemul actual din România, deși a făcut pași importanți la nivel legislativ, rămâne deficitar în planul implementării practice, oferind o incluziune adesea formală, dar lipsită de instrumentele tehnologice și metodologice care să asigure o egalitate de șanse reală.
