Operele literare ce formează canonul literaturii române sunt relativ puține, iar analiza lor strictă în cadrul orelor de literatură poate deveni restrictivă. În schimb, diversificarea expunerii elevilor la o gamă variată de lucrări literare reprezintă un avantaj semnificativ, contribuind la o dezvoltare mai amplă a înțelegerii și aprecierii literaturii. Rareori sunt propuse către lectură basme culese de autori mai puțin cunoscuți.
Étude sur les avantages et les limites du sous-titrage automatique. Le cas de « La Minute Belge »
La recherche consacrée aux limites et aux inconvénients du sous-titrage automatique s’appuie sur un corpus composé de dix capsules vidéo humoristiques issues de la série ,,La Minute belge!’’. Ces vidéos, courtes et largement diffusées sur Facebook et Youtube, mettent en scène des expressions typiques du français de Belgique dans des contextes quotidiens, populaires et oraux. Le traitement linguistique et humoristique de ces belgicismes constitue un terrain d’analyse riche pour interroger la fiabilité, la pertinence et la précision des transcriptions générées automatiquement par les outils de sous-titrage. Notre objectif n’est pas celui de décrire ces expressions, mais d’examiner comment le discours oral authentique est pris en charge par les systèmes de sous-titrage automatique. En confrontant les sous-titres générés automatiquement aux transcriptions manuelles nous mettrons en lumière de nombreux écarts : confusions lexicales, pertes de sens, mauvaise segmentation syntaxique, ou encore effacement des marques d’oralité spécifiques à la variété belge.
Tendințe totalitare în discursul mediatic despre dezastrele ecologice
Discursul mediatic despre dezastrele ecologice poate avea accente autoritare, în care manipularea emoțională, cenzura opiniilor divergente și uniformizarea mesajelor conturează o formă subtilă de totalitarism. Acest fenomen merită analizat din perspectiva relației dintre mass-media, ecologie și exercitarea puterii simbolice, mai ales în contextul în care mediul este instrumentalizat în scopuri ideologice, economice sau politice.
Importanța RED în formarea și dezvoltarea competențelor elevilor la disciplina chimie
Resursele educaționale deschise (RED) au un rol crucial în formarea competențelor elevilor, în special în domenii științifice cum este chimia. Ele reprezintă materiale de învățare accesibile tuturor, în mod gratuit și legal, care pot fi utilizate pentru îmbunătățirea procesului educațional. Aceste resurse pot fi de diverse tipuri: cursuri online, tutoriale video, simulări, experimente virtuale, materiale interactive, manuale digitale, teste și evaluări.
Receptarea liricii în școală
Căile de acces spre descifrarea operei literare sunt infinite, după cum infinite sunt şi aspectele naturii acestora, şi modalităţile de exprimare artistică. Astfel, o metoda care poate fi aplicata cu succes în procesul studierii unei poezii poate fi brainstormingul cu mapa de imagini. Ca metodă de lucru, brainstormingul cu mapa de imagini valorifică asociaţia mentală a fiecărui elev, stimulează ideile, evită blocajul de orice natură (cognitiv, emoţional).
Gamificarea în educația gimnazială: Rolul aplicației Nearpod în transformarea învățării
Într-o epocă digitală în care atenția elevilor este tot mai greu de captat, gamificarea a devenit o strategie pedagogică inovatoare care transformă procesul educațional într-o experiență captivantă. În special la nivel gimnazial, unde elevii se află într-o perioadă de tranziție și dezvoltare, integrarea elementelor de joc în învățare contribuie la motivare, implicare și performanță crescută. Printre instrumentele moderne care susțin această abordare, aplicația Nearpod se remarcă prin funcționalitățile sale interactive și capacitatea de a personaliza conținutul educațional.
Evaluarea gândirii autentice și a creativității elevilor în era AI. Portofoliul ca instrument de învățare vizibilă și reflecție ghidată
Într-o lume în care inteligența artificială generativă (precum ChatGPT, Gemini sau Claude) poate crea instant prezentări, eseuri sau proiecte sofisticate, cadrele didactice se confruntă cu o provocare esențială: „Cum putem proiecta sarcini de învățare în care elevul să folosească AI-ul în mod constructiv, dar în care să fie clară contribuția lui personală, gândirea, alegerile și vocea proprie?” Simpla interzicere a utilizării AI nu mai este realistă — și nici educativă. În schimb, este nevoie de un cadru pedagogic care să încurajeze utilizarea conștientă, transparentă și critică a tehnologiei. Elevul trebuie să învețe nu doar ce știe AI-ul, dar mai ales ce înțelege el, ce alegeri face și ce voce proprie aduce în proces.
Educația muzicală în era digitală: între tradiție și inovație
Educația muzicală, ca parte fundamentală a formării culturale și intelectuale a individului, se află într-un proces continuu de adaptare la noile realități tehnologice și pedagogice ale societății contemporane. Predarea instrumentelor muzicale, în special a viorii, a fost tradițional centrată pe relația directă, personală, dintre profesor și elev, având la bază repetiția, imitarea și transmiterea orală a experienței interpretative. Modelele pedagogice consacrate, precum metoda Suzuki, care valorifică învățarea prin imitație auditivă și începerea studiului la vârste fragede, sau metoda Galamian, axată pe dezvoltarea autonomiei tehnice și expresive, reflectă o filosofie educațională bazată pe prezența fizică și interacțiunea continuă între maestru și discipol (Suzuki, 1983; Galamian, 1962).
Dezvoltarea rezistenței la ciclul liceal – dificultăți și soluții
Întreaga varietate de acţiuni motrice efectuate de individ în activitatea cotidiană sau cea sportivă se realizează corect, sau mai puţin corect, în raport direct cu gradul de dezvoltare a calităţilor motrice. Pregătirea elevilor în ciclul liceal pentru dezvoltarea rezistentei trebuie să aibă la bază îmbunătățirea pe termen lung a capacității de adaptare la efort a organismului.
Colaborarea învățătorului cu familia elevilor în sprijinul educației
În societatea contemporană, educația nu mai este responsabilitatea exclusivă a școlii. Pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a copilului, este esențială o colaborare strânsă între școală și familie. Relația dintre noi, învățătorii, și părinți joacă un rol fundamental în crearea unui climat educațional favorabil învățării și formării personalității elevilor.
