Există o tendință actuală la nivel european cel puțin, în privința educației fizice, de desportivizare a lecției. Teoreticienii și cercetătorii din domeniu recomandă reducerea urmăririi în lecția de educație fizică a rezultatelor sportive având în vedere faptul că elevii nu sunt omogeni în privința dezvoltării psihomotrice.
Inovații curriculare în predarea limbii și literaturii române: Strategii și bune practici în folosirea metodelor activ-participative
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor. Fiind, în acelaşi timp, o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea Limbii şi literaturii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în lumea contemporană, în orice domeniu de cunoaştere şi în orice tip de activitate profesională pentru exprimare corectă, clară şi coerentă în limba maternă, pentru înţelegere, receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate eminamente în programele şcolare, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării), găsindu-şi corespondent, în principal, în domeniul „Comunicare în limba maternă”, cât şi în competenţele transversale.
Rolul Bisericii Ortodoxe Române în Marea Unire de la 1918: Perspective istorice și teologice
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă punctul culminant al procesului de consolidare națională a românilor, eveniment care a încununat secole de eforturi politice, culturale și spirituale. Biserica Ortodoxă Română a fost mai mult decât o simplă instituție religioasă; ea a jucat un rol central în păstrarea identității naționale, în articularea idealurilor de unitate și în mobilizarea poporului român pentru realizarea dezideratului unirii. Analiza contribuției Bisericii Ortodoxe Române la acest eveniment istoric relevă nu doar o implicare politică, ci și o dimensiune spirituală, în care idealurile naționale și cele religioase s-au împletit.
Comunicarea de masă
În ultimele secole, dezvoltarea tehnologică a determinat şi o evoluţie rapidă a comunicării de masă. Între cele două există o relaţie de determinare, noile tehnologii generând noi forme ale comunicării de masă. Înainte de a trece la definirea efectivă a comunicării de masă, trebuie să menţionăm că în literatura de specialitate ea apare ca un tip sau o formă de comunicare, alături de comunicarea intrapersonală, comunicarea interpersonală şi comunicarea de grup.
Metode de lucru. Tradițional vs. modern: (2) Rolul metodelor didactice
Metodele de lucru oferă cadrului didactic căi variate de a ajunge la atingerea obiectivelor propuse în demersul său didactic. Deși metodele didactice sunt cunoscute și clare, profesorului îi revine originalitatea și creativitatea combinării optime a acestora. În acest sens, fie clasice/ tradiționale, fie moderne/ interactive, acestea îi servesc pentru ca finalitatea să fie cea așteptată și nu, dorită.
Metode de lucru. Tradițional vs. modern: (1) O introducere în metodologia didactică
Din punct de vedere etimologic, „metodă” semnifică „drum, cale spre cunoaştere”, fiind, astfel, o traiectorie în demersul didactic. Profesorul caută o cale pertinentă pentru a determina asimilarea de cunoştinţe, dezvoltarea cognitivă, intelectuală a elevilor. Tradiţional vorbind, metoda este ca un instrument prin care elevii încearcă să ajungă de la stadiul de necunoaştere la cel de cunoaştere. Din punctul de vedere al didacticii moderne, metoda devine o modalitate prin care profesorul determină elevii să găsească ei singuri calea. Trebuie menţionat faptul că metoda îi corespunde acţiunii, aşa cum metodologia îi corespunde activităţii în sine, iar procedeul, operaţiei. Metoda poate ajunge la o identificare cu procedeul, aceasta fiind, totodată, un ansamblu de procedee.
Învățături din Florența: Cum gestionăm diversitatea în clasă – Experiența unui curs european pentru profesori
Participarea la cursul Erasmus+ „Managing a Diverse Classroom: Facing Upcoming Challenges” din Florența în perioada 15-20 aprilie 2024 a fost o experiență remarcabilă, care ne-a oferit nu doar perspective teoretice, ci și instrumente inovative pentru a gestiona diversitatea din clasele noastre. În acest cadru, am explorat tehnici interactive și metode creative pentru a sprijini elevii din medii diverse și cu nevoi speciale, aplicând aceste metode în activități care ne-au provocat să gândim diferit.
Strategii și practici eficiente pentru suportul elevilor cu cerințe educaționale speciale
În cadrul sistemului educațional contemporan, diversitatea este o realitate ineluctabilă. Elevii vin în clase cu bagaje culturale, cognitive și emoționale diferite. Însă, un segment important al acestei diversități îl constituie elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), care necesită atenție și metode pedagogice specifice pentru a-și maximiza potențialul. Suportul acestor elevi nu reprezintă doar o obligație morală, ci și o necesitate educațională, care contribuie la o societate mai echitabilă și inclusivă.
Seminarul internațional eTwinning „Focusing on Well-being” – Un angajament pentru bunăstarea elevilor
În luna octombrie 2024, am avut onoarea să fac parte din delegația României la seminarul internațional eTwinning „Focusing on Well-being”, organizat în Toledo, Spania. Acest eveniment a reunit cadre didactice din diverse țări europene, cum ar fi Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Georgia, Germania, Grecia, Iordania, Luxemburg, Polonia, Republica Moldova, România, Tunisia și Spania, și a avut ca obiectiv principal creșterea bunăstării elevilor și profesorilor prin proiecte educaționale inovatoare, concentrate pe dimensiunea socială și emoțională a educației.
Portofoliul elevului – o nouă provocare
Într-o lume în continuă schimbare, educația nu mai poate fi privită prin prisma metodelor tradiționale de predare și evaluare. Conceptul de portofoliu al elevului a câștigat din ce în ce mai mult teren printre educatori și instituțiile de învățământ, impunându-se ca o nouă provocare atât pentru profesori, cât și pentru elevi. În acest eseu, voi explora importanța portofoliului elevului, beneficiile și provocările pe care le aduce, precum și modul în care poate transforma procesul de învățare.