La motivation est la détermination qui stimule l’apprenant à agir et à réaliser ses activités. Le fait d’être motivé peut amener à la réussite et acquérir du plaisir dans n’importe quelle mission dont on assume une responsabilité. Peu importe le type de motivation nécessaire à réaliser une tâche, cette motivation provient d’un désir ou d’un besoin, et pousse l’apprenant à atteindre son but.
Aportul comunității în stoparea violenței în școală
Şcoala este locul unde elevilor li se imprimă plăcerea de a învăţa, dorinţa de a reuşi şi de a face faţă schimbărilor care au loc, în permanenţă pe piaţa muncii. Totodată, şcoala este locul unde se formează competenţele cognitive, de înţelegere a sensului vieţii, a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. Cu toate acestea, auzim, deseori, despre formele de violenţă care au loc în şcoala românească, violenţe care îmbracă forme dintre cele mai grave (bătăi, furturi) mergând până la formele cele mai puţin şocante (violenţele verbale). Atunci când se vorbeşte despre violenţa în şcoală se consideră că sursele acestui fenomen sunt: mediul familial instabil, tensionat, mediul social, dar şi personalitatea elevului.
Crearea unei prezentări HTML cu REVEAL.JS
REVEAL.JS este un framework Java Script care permite crearea de prezentări HTML ce pot fi vizualizate într-un browser. Este dezvoltat folosind HTML5, CSS3 și JavaScript.
Instruirea diferențiată a elevilor din ciclul primar
Fiecare om se naşte şi se dezvoltă astfel încât ajunge să aibă unele particularităţi psihofizice, mai ales psihice, deosebite, particulare care alcătuiesc individualitatea fiecăruia. Pedagogia contemporană admite atât existenţa unor particularităţi psihologice individuale ce deosebesc în mod evident, persoanele de altele, cât şi existenţa unor particularităţi individuale relativ comune unor grupe de persoane. Din această perspectivă a apărut tratarea diferenţiată a elevilor în raport cu particularităţile lor de vârstă şi individuale.
Strategii didactice interactive şi rolul lor în eficientizarea procesului de predare-învăţare
Tranziţia de la o cultură a modernităţii, din perspectiva căreia cadrele didactice „îşi exercită mai mult puterea decât autoritatea” la o cultură postmodernă ale cărei valori, principii, idei se află încă în plin proces de coagulare, a început deja. O schimbare de optică, de strategii şi practici educaţionale devine condiţie a asigurării calităţii în educaţie.
Metode alternative de evaluare
Metodele complementare pun în valoare o serie de capacităţi sau comportamente cum ar fi: calităţile imaginaţiei; atitudinele de responsabilitate; predispoziţiile pentru creaţie; stăpânirea anumitor operaţii; aptitudinele de organizare; comunicare sau relaţii într-un grup; posibilităţile de dezvoltare personală sau socială; fineţea estetică sau toate formele de bun simţ şi de experienţă.
Comment apprendre le français?
Tout d’abord, je veux présenter mon expérience en tant que professeure de français. J’ai commencé il y a dix années dans une école internationale. Je devais enseigner cette langue étrangère en anglais. Mes élèves ne connaissaient pas que l’anglais parce qu’ils avaient de différents nationalités : des turques, des arabes, des russes, des italiens, des espagnols etc. Le curriculum était anglais , on commence le français depuis VI- ième. Le livre de français était en anglais et les explications aussi. C’était la troisième ou même la quatrième langue pour quelques-uns.
„Școală cu… și fără… catalog!” – activitate de educație nonformală
Am propus la clasa a X-a, unde sunt profesor diriginte, în proiectul educativ: „ȘCOALĂ CU… ȘI FĂRĂ CATALOG”, tema: „Elevii au talent!”. Am rugat elevii să-și prezinte, individual sau pe grupe , „micul” sau „marele” lor talent. Activitatea a constituit un pas important în cunoașterea elevilor și apropierea lor de școală, în realizarea unui „climat al învățării” favorizant.
Profilul psihologic al elevilor din învăţământul gimnazial
Cercetările actuale consideră copilul nu numai ca obiect, dar şi ca subiect al educaţiei, iar elevul ca agent principal al activităţii instructiv-educative, cunoaşterea personalităţii lui fiind necesară. Făcând o primă periodizare a vârstelor, Platon recomanda ca în educaţie să se ţină seama de particularităţile individuale ale copiilor.
Discutarea factorilor dezvoltării copilului este necesară pentru că oferă câteva sugestii de acţiune pedagogică şi didactică.
Motivația pentru învățare. Exemplu de cercetare pedagogică
1. Motivarea alegerii temei şi formularea problemei de cercetare. Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în desfăşurarea lecţiilor în clasă. Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-o poziţie de aşteptare pasivă (spectatori) în clasă. Este necesar să fie participanţi activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii cu atât mai motivaţi vor fi să înveţe, şi vor obţine rezultate mai bune. Când elevii nu sunt angajaţi în instruirea în clasă, ei se plictisesc şi atunci când se plictisesc se gândesc la altceva şi se comportă ca atare.