Jeremy Harmer[1] offers three fundamental reasons for which the teachers should provide students creative speaking, which might provoke them to produce and use English.
Comunicarea orală și comunicarea scrisă în ciclul primar
În comunicarea şcolară, un rol fundamental îl are comunicarea orală şi comunicarea scrisă. În curriculumul actual, comunicarea nu mai apare ca o disciplină de sine stătătoare (care asigură o strânsă legătură între cunoştinţele de gramatică, ortografie, punctuaţie, compunere şi comunicare), ci ca un model comunicativ‑funcţional, care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris (citirea/ lectura), precum şi pe cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă.
Etape în elaborarea unui program personal de dezvoltare pentru îmbunătățirea performanțelor profesionale
Calitățile unui bun profesor nu se referă doar la competența sa didactică, ci și la capacitățile empatice și sociale. Astfel, a avea competențe de specialitate, în funcție de domeniul predat și pedagogice, este important, dar nu de ajuns pentru a fi într-adevăr un profesor apreciat.
Vocabulary and Teaching for Critical Thinking
A rising number of educational systems across the globe have positioned critical thinking as an essential skill for meeting the challenges of the new world. The ability to think critically is indeed an imperative in a rapidly changing world that demands more of individuals in their personal, social and professional domains.
Importanța educației muzicale ca disciplină în învățământul general
Muzica a apărut în urma practicii auditiv-sonore multiseculare a omului. Scopul acestei activități era transmiterea unor mesaje, dar a unor comunicări de natură deosebită, de natură afectivă, emoțională, de aceea muzica a devenit un mijloc de transmitere a informației „interioare”.
Bune practici în relația grădiniței cu familia. Educarea interesului pentru lectură la vârsta timpurie
Lectura pentru copii reprezintă una dintre cele mai consistente resurse pentru stimularea creativității copiilor: oferă un material complex pentru dezvoltarea imaginației, dezvoltă limbajul, atât la nivelul vocabularului, cât și al expresivității acestuia, oferă modele și informații pentru copii într-un mod accesibil, formează atitudini față de lumea din jur și evenimentele ei. Un copil care are la dispoziție cărțile potrivite, la vârsta potrivită, iar adulții din jurul lui se preocupă în mod sistematic de citit, are toate șansele să capete un interes autentic pentru lectură.
Puterea terapeutică a poveștilor în educația și viața copiilor
Pentru a defini contextul şi procesul de interacțiune didactică text-copil în comunicarea orală pentru copilul preşcolar, considerăm necesară definirea elementelor conceptuale şi operaţionale ale situaţiei didactice; aceasta presupune selectarea operei literare pentru copilul preşcolar, cunoaşterea nevoilor şi a aspiraţiilor acestuia, definirea situaţiei didactice, în general, şi a situaţiei didactice de comunicare orală, în special. Toate aceste criterii trebuie să fie congruente, iar apoi, sunt importante contextualizarea şi operaţionalizarea textului literar prin demersurile specifice cadrului didactic.
Metode specifice predării limbii și literaturii române
Metodele de învăţământ reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia profesorul transmite cunoştinţe, formează priceperi şi deprinderi. Stabilirea celor mai adecvate metode didactice se face în legătură cu obiectivele educative – operaţionale şi specifice. Stabilirea obiectivelor operaţionale oferă posibilitatea de a alege conţinutul învăţării, de elaborare a unor strategii de asimilare a informaţiilor, de a evalua continuu şi formativ rezultatele învăţării.
The Geometric Universe
I feel it is the most natural and logical introduction to begin by mentioning that, in any field of activity, people are confronted with problems, some of them being solved easily, some requiring great efforts to search for the solution and others remain unsolved. At school, students encounter different problems, similar to those that will be encountered in their everyday lives, and thus they must be taught from early on how to distinguish the problematic situations, to put and formulate problems, to heuristically seek solutions and to solve them so that, ultimately, they can master the art of problem-solving.
Valorificarea jocurilor tradiționale în activitățile din grădiniță
Jocurile îşi găsesc o multitudine de interpretări şi sensuri pe care mulţi cercetători au încercat să le definească, să le analizeze. Johan Huizinga este unul dintre cercetătorii care a descris originile, caracteristicile şi funcţiile jocului în cartea Homo ludens, afirmând: „jocul este mai vechi decât cultura, pentru că noţiunea de cultură, oricât de incomplet ar fi ea definită, presupune în orice caz o societate omenească, iar animalele nu l-au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace.” (Johan Huizinga, Homo Ludens, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2002, p.12).
