Cunoaşterea unui aspect al realităţii nu se reduce la a acumula totalitatea informaţiilor cu privire la aspectul respectiv (de exemplu, elevul). Un profesor cunoaşte numeroase date despre elevii săi, dar cunoaşterea este complexă doar atunci când îşi propune în mod special acest lucru şi când realizează demersuri în acest sens.
Rolul elevului în demersul didactic
Metode vechi și noi de predare a limbii engleze
Începuturile predării limbilor străine în școli din secolul nouăsprezece se leagă de practica folosită în predarea limbii latine. Astfel, cărțile elevilor conțineau regulile gramaticale de bază, liste de cuvinte în limbile respective și, respectând tradiția învățării limbii latine, fraze de tradus. Această metodă lăsa puțin loc exprimării orale sau asimilării unui limbaj comunicațional contextual.
Internetul – Tehnologia WEB actuală (Web 2.0) în dezvoltarea educației
Învățământul actual, privit în linii generale, ne arată un sistem de învățământ bazat pe metode curriculare învechite, rigide, desprinse de realitatea actuală în care sintagma „reformă educațională” este doar un succes de cele mai multe ori în vorbe. Foarte mulți dintre învățătorii și profesorii din România se consideră bine și foarte bine pregătiți în privința conținutului disciplinei lor, a metodelor pedagogice folosite, asta în condițiile în care la nivel European, în urma testelor Pisa, avem un procent de 40% dintre elevi analfabeți funcțional.
Învățarea experiențială
Învăţarea presupune achiziţie, combinare a experienţelor trecute cu cele prezente, ordonare, formularea de noi experienţe. În viziunea filozofului J. Dewey , o educaţie relevantă are la bază aspecte psihologice: „Cum învaţă mai bine oamenii?, Care este mediul propice învăţării?, Cum trebuie să fie instrucţia?”. Cunoaşterea este construită în contexte sociale, din interacţiunea oamenilor cu mediul. Educabilul este un participant activ în construirea cunoaşterii, nu un recipient pasiv al informaţiei.
Poem Analysis: Forbidden Poem, by Tony Mitton
Judging by the title only, one is entitled to believe that the poem is about things or facts or deeds that are not allowed to happen. Thus, the reader is curious to read beyond the words in order to decode the meaning of it. The title can be seen to be more than an intriguing invitation to a reading.
The poem has an interesting pattern of seven stanzas of different length (in lines). There is a two-line stanza in the beginning, being followed by a tercet (a stanza of three lines), and then by stanzas made of five lines, four lines in an alternation. The last stanza is a tercet also. These stanzas function much like paragraphs in prose (these groupings are often called verse paragraphs).
Matematica prin joc
Jocul didactic matematic reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care urmăresc obiective de pregătire intelectuală a elevilor, generând o motivaţie stimulatorie şi constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.
Vectori colorați. Învățare interactivă, folosind Geogebra
Despre importanța utilizării calculatorului în școală se vorbește în ultima perioadă extrem de mult, învăţământul trebuie să îşi adapteze metodele de lucru pentru a deveni mai atractiv, mai interactiv, actualizându-şi permanent finalităţile şi resursele. Noile generații de elevi ne oferă nouă dascălilor provocări așa încât e absolut necesar să ne adaptăm și să le oferim subiecţilor educaţiei deprinderi şi instrumente de muncă eficiente.
Articolul descrie învățarea interactivă a vectorilor în clasa a noua, folosind Geogebra.
How Do You Get to Wonderland? This Is the Key Question
This paper is written from a teacher’s point of view and it is going to deal with techniques and methods that have a great chance to bring literature back to its well-worth place: the classroom – whether it is a controlled learning process or an after school type activity. The paper is also going to answer the question: what should come first the book or the film in the learning / teaching process.
Inovarea și schimbarea în educație
Conceptul de inovare defineşte sintetic introducerea noului. Acţiunile având acest scop fac parte din viaţa omului nu de ieri, de azi, găsirea şi introducerea noului reprezentând factorii principali care au determinat evoluţia omenirii de-a lungul întregii sale existenţe. Importanţa şi volumul acestor activităţi au crescut odată cu dezvoltarea societăţii. În special în ultimele decenii se constată o creştere fenomenală a interesului pentru inovare, ca modalitate de a obţine o creştere economică durabilă a organizaţiilor şi a societăţii.
Metode moderne: Pădurea ca sală de clasă, aplicată la ora de limba și literatura română
Ideea de lecție în mijlocul pădurii s-a dezvoltat mai întâi în Scandinavia. În ultimii 20 de ani însă, a luat amploare în Anglia, iar de câțiva ani se practică în mai multe țări europene. „Pădurea ca sală de clasă” e un concep ce oferă tuturor elevilor oportunitatea de a trăi experiențe într-un cadru natural, real. Acest concept presupune o înlocuire a lecției tradiționale, cu o lecție desfășurată în mijlocul naturii. O astfel de metodă se poate aplica la materii precum: geografie, silvicultură, biologie, matematică, desen, limbă și literatură.