We can barely speak of dynamics if we think about the traditional methods of teaching and learning English (dynamic meaning changing, active, in motion). Nowadays, learners are no longer pinned down to their chairs and the teacher is no longer pinned to his/her desk. The dynamics of the language teaching methodology has brought about changes in the way we perceive classroom management today. It has become one of the challenges of the modern teacher.
Dezvoltarea limbajului
Limbajul și gândirea se dezvoltă concomitent cu formarea și perfecționarea tuturor proceselor psihice și cu lărgirea volumului de cunoștințe, sub îndrumarea permanentă a educatorului în colaborare cu alți factori. Limbajul dobândește la vârsta școlară anumite caracteristici, care printr-o muncă educativă corectă pot fi dezvoltate.
Valorificarea poveștilor în familiarizarea preșcolarilor cu natura
Copilul, care a învățat de mic să observe natura din jurul său, să admire florile, să asculte ciripitul păsărilor, să urmărească zborul unui fluture, comportamentele unor păsări, va deveni un bun prieten cu natura, iar mai apoi și protectorul acesteia. Natura, prin diversitatea elementelor sale, prezintă o nesecată sursă de cunoștințe, materiale, impresii oportune în dezvoltarea globală a copiilor din primele zile de viață.
Instrumente utile pentru învățarea în mediul online
Învățarea in mediul online a ridicat, inițial, o serie de probleme, atât în rândul cadrelor didactice, cât și în rândul elevilor. Perioada, destul de mare, în care am fost nevoiți să lucrăm in sistem online a impus adaptarea, găsirea celor mai bune strategii prin care să conducem elevii către atingerea competențele prevăzute de programele școlare în vigoare.
Exersarea capacităților creatoare în lecțiile de limba și literatura română
Dezvoltarea creativității, stimularea spontaneității copilului și pregătirea acestuia pentru afirmarea aptitudinilor creative propriu-zise se realizează prin utilizarea unor metode moderne, care solicită creația și dezvoltă gândirea critică a copilului. El învață nu doar să accepte cunoștințe, ci și să le analizeze, să-și formeze și să-și exprime propriile opinii, raportându-se activ la realitatea înconjurătoare.
Metoda Mozaicul
Învățământul modern, spre deosebire de cel tradițional, este centrat pe elev, pe formarea unor competențe acestuia. Pentru îndeplinirea acestui deziderat este necesar ca profesorul să apeleze la strategii de învățare moderne, activ-participative. Elevul este, astfel, angajat să aplice în diferite situații de viață ceea ce a învățat. Se urmărește dezvoltarea creativității elevilor, a interesului pentru învățare și a gândirii critice.
Dreptul copiilor la educație
Încă din din timpul perioadei comuniste, când conducătorul dorea să scadă nivelul de analfabetism din rândul populației, lucru care s-a considerat imperios necesar pentru a putea evolua și a maximiza producția în toate ramurile economice, a pus accent pe toate nivelurile de școlarizare. Chiar și educația preșcolară, care nu era obligatorie, a beneficiat de o atenție sporită, deoarece aceasta este considerată prima treaptă a învățământului românesc.
Utilizarea tehnologiilor digitale în biologie
Transformările societății românești din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicații și tehnologii informatice în țara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu.
Copilul, educația și familia
Se cunosc numeroase moduri de a aprecia gradul de dezvoltare a unei societăți și mai ales, perspectivele acesteia. Ele sunt definite în funcție de unghiul de vedere din care se emit asemenea judecăți de valoare. Gradul de dezvoltare a unei societăți ar putea depinde de nivelul de trai al populației, gradul de urbanizare, nivelul de cultură și civilizație , calitatea educației oferită populației etc.
Importanța activităților educative în parteneriat cu părinții. Parteneriatul școală-familie
Se vorbește tot mai mult despre o „pedagogie a trăirilor”, orientată spre cooperare şi participare, în care prioritară nu mai poate rămâne asimilarea informaţiei, ci, mai ales, educarea unei gândiri productive şi posibilitatea de adaptare continuă la situaţii noi, ca o consecinţă a mobilităţii intelectuale şi a creativităţii, precum şi a formării atitudinii, a capacităţii şi a comportamentelor. Pentru atingerea acestui deziderat, e nevoie de un demers complex, de multe resurse materiale şi umane, de competenţă şi implicare.