Literatura de specialitate pune repetat în evidență importanța și rolul primordial pe care îl deține familia în dezvoltarea copilului, părinții având un impact direct și de durată asupra copiilor. Aceștia joacă un rol-cheie în educația și formarea lor ca persoane pentru societate. Astfel, putem spune că formarea copilului începe chiar de la naștere, sau chiar înainte de acest moment, prin felul părintelui de a vorbi cu copilul, de a se comporta cu acesta, de a se raporta la el, dar și prin modul de comporta părinții între ei înșiși, sau cu alți membrii ai familiei sau în societate.
Influența pandemiei asupra dezvoltării emoționale a copilului. Posibile soluții
Evenimentele din viața noastră pe care le percepem ca fiind stresante, generează atât reacții emoționale negative cât și comportamente dezadaptative. Emoțiile și comportamentele adulților pot fi ușor preluate de către copii, mai ales în condițiile în care petrecem atât timp împreună (work from home, școala on-line).
Efectele minunate ale cultivării Recunoștinței
Filosoful și sociologul german Georg Simmel numește recunoștința „memoria morală a omenirii” pentru că ea încurajează nu numai atitudinea de apreciere a darurilor primite, dar și întoarcerea lor la un moment dat.
Un copil special
L-am întâlnit pe D. în urmă cu patru ani când abia împlinise vârsta de 3 ani. De fapt, prima dată am cunoscut-o pe mama lui D. care mi-a spus că acesta este un copil special, un copil cu sindrom autist, și va veni la grădiniță însoțit de o doamnă care îl va ajuta în activitatea lui zilnică.
Nu știam atunci nimic despre astfel de copii. Nu știam cum anume trebuie să lucrezi cu acești copii. În acele momente, prin minte mi-au trecut o mulțime de întrebări: Mă voi descurca să lucrez cu un astfel de copil?, Cum va fi să am permanent în clasă o persoană adultă? Cum vor reacționa ceilalți copii?
Memoria – mecanism psihic de encodare, stocare și recuperare a informațiilor
Memoria umană ia forma unui mecanism psihic complex care face cu succes legătura între situații, evenimente separate în timp, ajutând la reglarea si autoreglarea comportamentului uman.
Exemple de bune practici în utilizarea instrumentelor digitale în activitatea didactică
În ultima perioadă, școala românească s-a confruntat cu o provocare uriașă – activitățile educaționale tradiționale, desfășurate în sălile de curs, față-în-față cu elevii – au fost suspendate și cadrele didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească resurse atât legate de propriile competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care să le ajute și care să înlocuiască educația formală cu care cadrele didactice erau obișnuite.
Un altfel de „online”
După atâtea săptămâni, în care am conviețuit cu învățarea de acasă, în online, am ajuns să prindem curaj, deci să îndrăznim să aplicăm ceea ce era nou și oarecum provocator în condițiile noii socializări. În timpul acesta, foarte scurt, am reușit să ne adaptăm cu eforturi și emoție să ajungem la sufletele copiilor în așa fel încât să îi putem surprinde și să îi ținem aproape.
Abordarea elevilor cu tulburări din spectrul autismului (TSA) în învățământul de masă
Pentru integrarea unui elev cu tulburări din spectrul autist (TSA) trebuie să avem în vedere parcurgerea unor etape de cunoaștere a elevului din discuții personale, din informații primite de la părinți, colegi de clasă, consilier școlar etc. Cel mai important lucru este să creăm în școala un mediu favorabil în care elevii aceștia să se manifeste pozitiv, având sentimentul de siguranță.
Lecții ale trecutului pentru reformarea școlii contemporane
Pentru a putea găsi soluţii pentru problemele cu care se confruntă şcoala contemporană trebuie să cunoaştem trecutul atât din punctul de vedere al teoriei cât şi al practicii educaţionale. Acest lucru poate avea un efect benefic asupra eficienţei cu care se organizează şi se desfăşoară procesul instructiv-formativ în zilele noastre. Este realmente necesar să ne folosim de informaţiile pe care ni le oferă înaintaşii noştri pentru a reuşi să înţelegem prezentul şi să anticipăm viitorul învăţământului.
Adaptarea creativă a metodelor interactive la etapele desfășurării activității cu preșcolarii
Metodele („odos” = cale, drum; „metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în grădiniță de către cadru didactic în a-i sprijini pe copii să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Prin intermediul metodelor se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.