Pornind de la citatul „Elevul trebuie învăţat să citească orice, nu să citească manualul de limba şi literatura română!”, studiul de faţă propune să formeze cititorului o viziune asupra formării şi dezvoltării competenţelor de citire la elevi care constituie o activitate importantă a procesului învăţării la clasele primare. În clasele I şi a II-a elevii învaţă să citească, iar în clasele a III-a şi a IV-a citesc pentru a învăţa, citirea devenind un instrument de învăţare şi o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluţie a elevilor, atât în şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informaţie şi de autoinstruire.
Formarea competențelor de bază: citit-scris, calcul aritmetic
Primii pași în școală, noutate și dificultate
Mica școlaritate este perioada când se modifică substanțial regimul de muncă și de viață al copilului. El se adaptează mai ușor acestui regim dacă a frecventat grădinița, aceasta contribuind într-o măsură semnificativă la formarea și dezvoltarea aptitudinii de școlaritate.
Poveste de familie (Studiu de caz)
Ana, un copil inteligent – primul lucru care-mi vine în minte când o privesc. Este o prezenţă vie, curioasă, nonconformistă, se plictiseşte uşor şi caută mereu posibilităţi pentru deschiderea perspectivelor. La alegerea acestora însă nu se prea pricepe – motiv pentru care diriginta ei a considerat ca fiind necesară consilierea psihologică. Dintr-o mare dorinţă de căutare şi regăsire de sine, a sensurilor şi momentelor pline de energie şi pasiune, provocatoare pentru suflet dar mai ales pentru mintea ei antrenată în descifrarea enigmelor, Ana manifestă o predilecţie deosebită pentru un anumit gen de relaţii. Ea caută fără excepţie compania elevilor mai mari, rebeli sau independenţi în gândire, cum spune ea.
Motivația învățării
Motivația în general este o sursă de activitate, fiind considerată „motorul” personalității umane. Motivația pentru o activitate se referă la totalitatea factorilor care îl mobilizează pe individ să declanșeze un comportament, să desfășoare acea activitate.
O nouă experiență europeană în școala pedagogică târgovișteană
Formarea competențelor elevilor de la profilul pedagogic, specializarea învățătoare/ educatoare, de a proiecta și desfășura lecții utilizând strategii didactice inovative prin îmbinarea unor metode activ-participative centrate pe elev, mijloace didactice moderne și forme de organizare care să permită învățarea prin cooperare reprezintă obiectivul general al proiectului „Formare inițială și continuă într-o școală pedagogică europeană” .
Sistemul vocalic românesc. Studiu de caz: sunetul i
Vocalele reprezintă elementele centrale ale limbii române, fiind definite de Hockett (1955: 55) nucleul silabei. Clasificarea vocalelor se realizează având la bază o serie de criterii: apertura, localizarea, cantitatea, labializarea, nazalitatea.
Noi forme ale agresivității în mediul școlar
Școala este locul principal în care sunt promovate valorile sociale, culturale și morale. Cu toate acestea în ultimii ani s-au dezvoltat tot mai puțin relațiile interpersonale și au luat amploare relațiile în mediul on-line. Tinerii folosesc tot mai mult Internet-ul ca forma de socializare, de cunoaștere. Își creează propriile pagini web, formează grupuri de conversații, de schimb de informații, poze, filmări.
Tot acest acces facil la informație și aceasta dezvoltare forțată a societății au făcut să apară și noi forme de manifestare a conflictelor care s-au transformat în violențe. Astfel, au apărut tot mai multe cazuri de filmări a scenelor agresive (happy slapping), de intimidări duse până la agresiuni prin intermediul mesajelor (cyberbullying) și violențe manifestate între tineri în cadrul întâlnirilor (date violence).
Lucrarea de față își propune o scurtă trecere în revistă a formelor de agresiune tot mai prezente în școlile românești, cu scopul de a trage un semnal de alarmă și de a fi un punct de pornire în cercetările ulterioare.
Analiză comparativă între învățământul preșcolar românesc și învățământul preșcolar german
Studiul, care a avut drept scop o paralelă între învățământul preșcolar din România și cel din Germania, a permis extragerea unor asemănări și deosebiri între cele două țări, din acest punct de vedere. Am ales spre comparaţie Germania, ştiind că învăţământul preşcolar din această ţară are o veche tradiţie, Fröbel fiind cel care, în 1840, a introdus termenul de „grădiniţă”, ca instituţie destinată să completeze educaţia pe care o primeau copiii în familie.
Comunicarea eficientă
Comunicarea eficientă presupune atât exprimarea conţinutului de idei, cât şi a intenţiei partenerilor de comunicare. Ea este, în primul rând, o chestiune de încredere şi de acceptare a ideilor şi sentimentelor celorlalţi. La baza celor mai multe aspecte legate de situația de comunicare stă de cele mai multe ori ideea de credibilitate. Fiecare vede lumea prin prisma sistemelor proprii de referinţă, influenţate de sentimente, de convingeri şi de comportamente. Cele mai multe dintre problemele credibilității pot fi rezolvate dacă cel puţin una dintre părţile implicate îşi dă seama că receptarea mesajelor celuilalt partener de comunicare este o problemă de percepţie.
Rolul dascălului în școală și în societatea modernă
Misiunea cadrelor didactice este înaltă, nobilă. Dascălii transmit generaţiilor tinere, în mod organizat şi planificat, valorile culturale create de generaţiile trecute, le îndrumă paşii în vastul domeniu al ştiinţelor, veghează asupra formării personalităţii lor, asupra orientării lor şcolare şi profesionale.