Într-o lume educațională tot mai orientată spre performanță și eficiență, dimensiunea afectivă a învățării este adesea trecută cu vederea. Totuși, emoțiile joacă un rol esențial în formarea și consolidarea cunoștințelor. Memoria afectivă – capacitatea de a reține și reactiva emoții asociate cu experiențe trecute – influențează profund modul în care elevii percep, procesează și rețin informațiile. Memoria afectivă contribuie la învățarea autentică și durabilă.
Rolul atitudinilor profesorilor privind eficiența utilizării metodelor de evaluare în învățământul primar
Educația contemporană se confruntă cu provocări multiple în contextul unei societăți în continuă transformare. În acest cadru, învățământul primar joacă un rol fundamental în formarea personalității copilului, reprezentând fundamentul pe care se construiește întregul edificiu educațional. Procesul educațional la acest nivel nu poate fi conceput doar ca o simplă transmitere de cunoștințe, ci trebuie înțeles ca un demers complex prin care copilul, în calitate de subiect activ al învățării, se transformă continuu din punct de vedere cognitiv, afectiv și comportamental.
Dezvoltarea gândirii critice prin metoda „învățarea prin proiecte”, în învățământul primar
În contextul educațional contemporan, formarea gândirii critice constituie una dintre prioritățile fundamentale ale procesului instructiv-educativ, având ca finalitate dezvoltarea unor indivizi autonomi, responsabili și capabili să analizeze critic informațiile din mediul înconjurător. Această competență transversală, esențială pentru adaptarea la cerințele societății moderne, poate fi dezvoltată eficient prin aplicarea metodelor didactice interactive, centrate pe elev și pe activitatea sa constructivă. Printre acestea, metoda „Învățarea prin proiecte” se remarcă prin potențialul său de a implica elevii într-un proces activ de investigare, colaborare și reflecție critică, oferind un cadru optim pentru antrenarea abilităților de analiză, sinteză și argumentare. Această abordare pedagogică, prin natura sa interdisciplinară și aplicată, facilitează nu doar asimilarea de cunoștințe noi, ci și dezvoltarea competențelor de cercetare, comunicare și lucru în echipă, esențiale pentru formarea profilului de absolvent al învățământului primar.
Componentele STEAM și implementarea lor practică
Componentele STEAM reprezintă disciplinele integrate în abordarea educațională STEAM: Science (știință), Technology (tehnologie), Engineering (inginerie), Arts (arte) și Mathematics (matematică). Aceste componente sunt combinate pentru a crea o experiență educațională holistică și interdisciplinară. Implementarea practică a abordării STEAM poate varia în funcție de nivelul de educație și de resursele disponibile.
Importanța educației STEM în ciclul primar
Într-un context educațional marcat de schimbări rapide și de nevoia de formare a unor competențe transversale, educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) devine o prioritate, nu doar în învățământul gimnazial sau liceal, ci chiar din ciclul primar. Integrarea STEM în clasele mici presupune o abordare transdisciplinară, creativă și aplicată, care răspunde nevoilor reale ale elevilor secolului XXI.
Importanța educației financiare în clasele primare
Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, unde tehnologia, globalizarea și noile modele economice influențează modul în care oamenii trăiesc și muncesc, educația financiară devine o competență fundamentală. Abilitatea de a gestiona corect banii, de a lua decizii financiare raționale și de a înțelege conceptele de bază legate de economisire, investiții și consum responsabil nu mai este un privilegiu rezervat adulților, ci o necesitate care trebuie cultivată încă din copilărie.
Considerații privind predarea disciplinei Istoria Evreilor. Holocaustul. Dileme și provocări
Începând cu 2004, România și-a asumat în mandatul președintelui Ion Iliescu, participarea sa la Holocaust în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Ziua de 9 octombrie a fost declarată Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, scrie Cristina Slavic, muzeograf la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, întrucât „la 9 octombrie 1941, a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina.
Să învățăm să vedem cu inima
În fiecare dimineață, când intru în clasă, mă întâmpină 21 de perechi de ochi curioși, unii zglobii, alții mai triști, dar toți dornici de atenție și de înțelegere. Sunt copiii mei. Sunt mici, sunt sinceri, sunt diferiți. Unii provin din familii vulnerabile, alții poartă în spate etichete grele – „cu CES”, „dezavantajat”, „rrom”. Dar, dincolo de toate aceste cuvinte, sunt copii. Iar misiunea mea e să le arăt că fiecare dintre ei contează.
Plan de acțiune pentru integrarea elevilor cu deficiențe fizice și probleme de dexteritate
Conceptul de școală incluzivă definește școala accesibilă pentru toți copiii, deschisă, primitoare, cu curriculum flexibil, adaptat la cerințele educaționale speciale, cu evaluare permanentă, autentică. Originea acestui concept apare în Declarația Universală a Drepturilor Omului (ONU) din anul 1948. Ulterior, conceptul de incluziune a fost completat de UNESCO, devenind ,,un proces de consolidare a sistemului de învățământ de a-i include pe toți”. Pentru cadrele didactice, educația incluzivă se centrează pe dezvoltarea competențele participanților la educație, de a crea un mediu optim de învățare pentru toți elevii, de a deveni agenți/parteneri ai educației incluzive, de a facilita participarea tuturor elevilor la activitățile didactice.
Integrarea metodelor active în predarea limbii și literaturii române la liceu: între tradiție și inovație
Predarea limbii și literaturii române la liceu se află la intersecția dintre conservarea valorilor tradiționale și adaptarea la noile cerințe educaționale impuse de societatea informațională. Acest articol explorează modalități prin care metodele active de învățare – centrate pe elev și pe implicarea sa directă – pot revitaliza studiul disciplinei, oferind totodată o punte de legătură între patrimoniul cultural și competențele necesare secolului XXI.