Atelierele de discuții desfășurate în clasă sunt foarte importante în conturarea atmosferei generale, dar şi în modelarea viziunii şi comportamentului fiecărui elev. Ele încep cu menţiuni despre caracteristicile pe care trebuie să le aibă un om pentru a reuşi în viaţă: pentru a-şi găsi un serviciu pe placul lor, pentru a-şi întemeia visurile. Astfel de caracteristici sunt, în mare parte, generale: conştiinciozitate, empatie, interes, implicare, curaj, auto-disciplină, responsabilitate, cooperare, motivaţie, stimă de sine crescută. După aceste discuţii, se ajunge la concluzia că dezvoltarea acestor caracteristici şi capacități este foarte importantă pentru conturarea vieţii unui om.
Pledoarie pentru joc: Metoda Mind Lab
Într-o lume caracterizată prin frecvente schimbări socioeconomice şi politice, principala preocupare a educaţiei contemporane este formarea abilităţilor tinerei generaţii în vederea inserţiei sociale. Şcoala trebuie să pregătească tinerii pentru profesii care astăzi nu există, pentru utilizarea de noi tehnologii, pentru dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii, pentru colaborarea interumană în vederea identificării şi rezolvării problemelor. Specialiştii în educaţie recomandă proiectarea activităţilor didactice astfel încât să se asigure un cadru adecvat pentru învăţare, în care elevii să fie implicaţi în mod activ.
Rolul cadrului didactic și al familiei în formarea copiilor cu dificultăți de învățare
Școala, indiferent de stadialitatea ei, îl ajută pe Copil să devină Om, îl sprijină să treacă de la vis la proiect. Prin însăși menirea sa, școala combate discriminarea, creează cadrul primitor și oferă educație pentru toți.
Dezvoltarea stimei de sine prin activități de consiliere
„Prima și suprema preocupare a omului”, așa cum o considera Socrate (469-399 Î.H.), cunoașterea de sine a cunoscut o serie de etape în demersul devenirii sale de-a lungul timpului. Vasile Pavelcu (1970) considera cunoașterea de sine „nu ca o autocontemplație, nu ca un narcisism, nu ca un act de închidere în sine ci, dimpotrivă, ca o deschidere către sine”.
Valențele formativ-instructive ale operei sadoveniene accesibilizată școlarului mic
Marele prozator Mihail Sadoveanu a cuprins în vasta sa operă și creații destinate micilor școlari. Aceste creații au fost selectate și adaptate pentru a fi cuprinse în cadrul literaturii pentru copii și mai ales pentru a fi introduse în manualele școlare. Literatura pentru copii presupune acele creații care prin mesaj, grad de accesibilitate și nivel al realizării artistice pot intra într-o relație afectivă cu cititorul sau auditorul copil fără ca acesta să poată vorbi despre opere adresate exclusiv copiilor.
Programme of Development the Life Skills ”I Want to Grow Up Healthy”
This paper presents a programme of development the life skills made at the final of the training course „Developing the students life skills”, course held in the strategic project „Innovative methods in teacher training to develop students life skills” ID 4713, POSDRU 3/1.3/S/3. The program aims to develop the ability to adopt a healthy lifestyle and it was designed after the model LSDC (Lifeskills Development Cycle): After identifying and selecting the ability of life that we are going to develop, it was presented to the students by model CCAP (behaviors, knowledge, attitudes, performance) and then through a diagram Gantt I have scheduled activities and through the technical sheet I established the details of their conduct (objectives, methods, resources, respondents); it is important to develop the ability of life assessment, which concludes this educational program.
Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare
Un vechi proverb japonez spune cam așa: „Viziunea fără acțiune este un vis cu ochii deschiși. Acțiunea fără viziune este un coșmar.” Consider că dascălii sunt niște vizionari, lor le revine rolul de a modela viitorul adult. Sunt convinsă că în momentul în care venim în contact cu o nouă generație de elevi avem niște așteptări de la fiecare dintre aceștia. Pentru ca viziunea dascălului să nu se transforme în coșmar este nevoie de acțiune- proiectarea demersului didactic.
Practici stereotipe și clișee didactice. Exemple la disciplinele AVAP și Muzică și mișcare
În ciuda faptului că actualul Curriculum Național, respectiv Planul-cadru de învățământ se axează pe dezvoltarea acestei laturi esențiale pentru progresul copiilor, uneori, orele de AVAP și Muzică și mișcare de la ciclul primar abundă de activități desfășurate după șabloane/ clișee învechite și nu contribuie la dezvoltarea creativității copiilor de vârstă școlară. Învățătorii și profesorii de învățământ primar se orientează în aceste cazuri după metodici vechi care nu se axează pe dezvoltarea imaginației elevilor.
În prezentul articol îmi propun să prezint pe scurt exemple de practici stereotipe care vizează predarea-învățarea-evaluarea la orele de AVAP și Muzică și mișcare, cum anume s-a ajuns la aceste practici și, de asemenea, cum pot fi ele schimbate sau depășite.
Studiu privind abordarea textului sadovenian în învățământul primar
Textele marelui nostru prozator român, Mihail Sadoveanu au o largă abordare în ciclul primar datorită importanței lor atât din punct de vedere literar cât și stilistic. Texte din vasta sa operă au fost prezente în toate manualele alternative apărute după reforma curriculară din învățământul românesc care a avut loc după anul 1998 și sunt cuprinse și în manualul unic de Comunicare în limba română, respectiv Limba și literatura română. Am pornit la drum în realizarea acestui studiu pentru a arăta că textele scriitorilor români nu și-au pierdut din valoare și că se mențin încă pe locul cuvenit în manualele școlare.
Folosirea instrumentelor digitale în învățământul preșcolar
Este incontestabil faptul că societatea românească este într-o continuă dezvoltare, astfel, necesitatea unei schimbări majore în sistemul educațional fiind practic inevitabilă. Aceste schimbări au fost impuse, puțin forțat, de contextul perioadei pandemice pe care o traversam. Mutarea actului educațional în on-line a prins mulți elevi și profesori nepregătiți, fără abilități digitale sau resursele necesare acestor schimbări. Mulți copii și cadre didactice s-au confruntat cu necesitatea unei adaptări rapide, realizată prin studiu individual sau, după caz, urmând cursuri de perfecționare costisitoare.