Metaforele joacă un rol esențial în modelarea gândirii și înțelegerii proceselor educaționale, oferind cadre conceptuale care facilitează optimizarea strategiilor pedagogice. Acest articol explorează principalele metafore utilizate în educația timpurie și primară, demonstrând cum acestea influențează practicile didactice, interacțiunea profesor-elev și dezvoltarea cognitivă a copiilor. Analiza este realizată dintr-o perspectivă interdisciplinară, integrând psihologia educației, lingvistica cognitivă și teoria pedagogică.
Metaforele utilizate pentru optimizarea educației: o perspectivă asupra învățământului preșcolar și primar
Educația parentală: perspectiva socială și psihopedagogică; obiective, conținuturi și bune practici
Educația parentală, în sens larg, denumește „programele, serviciile și resursele destinate părinților și celor care îngrijesc copii, cu scopul de a-i sprijini pe aceștia și de a-și crește copiii”. (accesat pe 27.04.2022, la unicef.org Carter, 1996 – citat în citat cartea cu UNICEF). În sens restrâns, educația de acest tip reprezintă „programele care ajută părinții să își dezvolte și să își îmbunătățească abilitățile parentale” (accesat pe 27.04.2022, la unicef.org Small, 1990), care îi determină să fie capabili pentru a face față anumitor situații ce se ivesc în dezvoltarea celor mici; familia învățând astfel modalități de abordare a situațiilor problematice, de diminuare a stresului și de eficientizarea a învățării.
Încotro? Spre democrație prin abordarea didactică bazată pe proiecte
Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică (CRCCD) sau în varianta lui în engleză Reference Framework of Competences for Democratic Culture (RFCDC) stă la baza asumării rolului de cetățean într-o societate democratică caracterizată de diversitate culturală. Cadrul de referință conțină 20 de elemente grupate în patru categorii: valori, atitudini, abilități și cunoștințe și înțelegere critică.
Educația incluzivă – soluții pentru un viitor echitabil
Educația incluzivă reprezintă un concept esențial pentru dezvoltarea unui sistem educațional echitabil, în care toți elevii, indiferent de particularitățile lor, beneficiază de aceleași oportunități de învățare. Scopul educației incluzive este de a elimina barierele și de a asigura participarea activă a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu dizabilități, proveniți din medii defavorizate sau care au cerințe educaționale speciale.
Adolescența, între provocări și căutări: rolul valorilor creștine în construirea identității
Adolescența reprezintă una dintre cele mai complexe etape ale vieții, o perioadă de transformări rapide și profunde, atât fizice, cât și emoționale și spirituale. Este momentul în care tinerii își caută identitatea, încearcă să înțeleagă lumea din jur și să își definească locul în societate. Această etapă este adesea însoțită de frământări interioare, nesiguranțe și dorința intensă de explorare și afirmare.
Dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor din ciclul primar
Inteligența emoțională este un concept fundamental în dezvoltarea personală și socială a copiilor, iar educația în acest sens este esențială pentru formarea unor tineri capabili să își înțeleagă și să își gestioneze emoțiile, dar și să interacționeze pozitiv cu cei din jur. La elevii din ciclul primar, dezvoltarea inteligenței emoționale joacă un rol crucial în crearea unei baze solide pentru învățătura socială, comportamentele sănătoase și succesul pe termen lung. Acest articol explorează importanța și metodele de dezvoltare a inteligenței emoționale în școala primară, evidențiind impactul pozitiv al acestora asupra relațiilor interpersonale, învățării și dezvoltării personale.
Starea de bine în școală influențează sănătatea și performanțele elevilor?
Starea de bine a elevilor în școală este un factor esențial pentru dezvoltarea acestora, influențând nu doar sănătatea fizică și emoțională, dar și performanțele academice și relațiile sociale. Un mediu școlar care promovează bunăstarea contribuie la formarea unor tineri echilibrați și capabili să facă față provocărilor vieții. Din păcate, în multe cazuri, școlile nu sunt întotdeauna percepute ca fiind locuri unde elevii se simt în siguranță și sprijiniți, iar acest aspect poate avea un impact negativ asupra evoluției lor.
Inteligența artificială la clasele primare – o provocare educațională
Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, inteligența artificială (IA) devine tot mai prezentă în educație. Implementarea IA în învățământul primar reprezintă o provocare semnificativă, dar și o oportunitate uriașă de a transforma procesul educațional.
Rolul poeziei în dezvoltarea limbajului la vârsta preșcolară
Dezvoltarea limbajului în perioada preșcolară este esențială pentru formarea competențelor de comunicare ale copiilor. La vârsta preșcolară, copiii receptează cu plăcere textele literare în versuri, fiind atrași la de frumusețea lor artistică și caracterul accesibil, de sonoritatea cuvintelor şi a asocierilor de cuvinte, de ritm, rimă, de prezența interjecțiilor onomatopeice. Uneori aceste elemente sonore facilitează memorarea, stimulează atenția auditivă. Poezia oferă un cadru ritmic care sprijină recunoașterea și repetarea cuvintelor, contribuind la dezvoltarea competențelor lingvistice. Prin repetarea versurilor copii învață structuri gramaticale, învață să pronunțe corect cuvintele și să recunoască relații semantice între diferite expresii. Acest lucru este esențial pentru înțelegerea sensurilor și pentru îmbogățirea vocabularului.
Magia scenei
Spectacolul de teatru destinat elevilor din clasele primare reprezintă o oportunitate excelentă de a îmbina educația cu arta și divertismentul. Prin intermediul pieselor de teatru, copiii au ocazia să descopere povești captivante, să învețe lecții valoroase despre viață, să-și dezvolte creativitatea și empatia.