Articolul prezintă o analiză a rolului lecturii în procesul de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în mediul școlar obișnuit, subliniind necesitatea unei abordări educaționale personalizate pentru fiecare copil. Studiul evidențiază beneficiile multiple ale lecturii în dezvoltarea copiilor cu CES, inclusiv extinderea vocabularului, dezvoltarea abilităților de comunicare și a gândirii abstracte, promovarea empatiei și a relațiilor sociale. Lucrarea detaliază modalitățile de adaptare a materialelor de lectură prin utilizarea tehnologiei, a textelor înregistrate și a elementelor tactile, precum și importanța pregătirii profesionale continue a cadrelor didactice. Este subliniat rolul esențial al implicării părinților în susținerea activităților de lectură acasă și necesitatea colaborării dintre toate părțile implicate în procesul educațional. Prin exemple concrete de implementare, articolul demonstrează că integrarea strategică a lecturii constituie un instrument fundamental pentru dezvoltarea holistică și integrarea socială eficientă a copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Rolul profesorului itinerant și de sprijin între ideal și realitate: lipsa spațiului, lipsa resurselor, dar nu a vocației
În discursurile despre educație incluzivă, profesorul itinerant si de sprijin este deseori prezentat ca un pilon principal în integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în școala de masă. Însă între politicile educaționale și realitatea din teren se deschide un decalaj major, vizibil mai ales prin lipsa resurselor, a spațiului fizic și a unei înțelegeri clare a rolului nostru în colectivele școlare. Cu toate acestea, vocația nu lipsește. Ea devine uneori singura resursă constantă și sursa de reziliență în fața unui sistem adesea nepregătit pentru adevărata incluziune.

Motivația elevului jandarm. Implicații educaționale
Parte a învățământului vocațional activ, școala de subofițeri jandarmi are drept misiune principală să ofere pe termen lung un sistem educațional care să garanteze o formare profesională de calitate, la standardele învățământului militar și de ordine publică. Organizarea procesului instructiv-educativ în domeniul ordinii și siguranței publice presupune formarea competențelor și corelarea acestora cu standardul de pregătire profesională. Furnizarea unor servicii de calitate, folosind experiența și implicând toți actorii educaționali este relevantă în conturarea unei atitudini pozitive față de muncă care va avea impact asupra modului de îndeplinirea a atribuțiilor funcționale.

Studiu asupra mecanismului înțelegerii vocabularului argotic românesc
Ipoteza de la care am plecat în conceperea acestei lucrări de cercetare reprezintă argumentul referitor la studiul lexicului care este interesant şi important mai întâi pentru că bogăţia unei limbi constă în bogăţia şi în varietatea vocabularului ei şi în al doilea rând pentru că schimbările din societate se reflectă, direct sau indirect, mai ales în vocabular, compartimentul limbii cel mai labil şi mai supus influenţelor din afară.

Plagiatul în mediul universitar
Plagiatul reprezintă folosirea unor materiale, idei sau lucrări din diferite surse fără ca acestea să fie menționate sau însușirea de către autor a surselor prezentate într-un articol, prezentându-le ca fiind proprii. Cu alte cuvinte, asumarea muncii altcuiva. Plagiatul este o formă gravă de înșelăciune care este sancționată atât în mediul academic cât și cel profesional. Cea mai clară formă de plagiat o reprezintă copierea cuvânt cu cuvânt a textului din articolul unui autor sau parafrazarea integrală a unei lucrări, fără a indica sursa de inspirație.

Creativitatea – o reală provocare la lecțiile de limba și literatura română (Studiu de specialitate pentru învățământul primar, clasele III-IV)
În ciclul primar, copiii se află într-o etapă importantă de dezvoltare a limbajului și a gândirii. Limba și literatura română le oferă prilejul să descopere lumea poveștilor, să învețe să se exprime corect și să-și dezvolte imaginația. Creativitatea este o resursă valoroasă pentru acest proces, deoarece ajută elevii să își exprime liber sentimentele, să creeze povești și să găsească soluții originale la exerciții. Totuși, această creativitate poate fi o provocare pentru cadrele didactice, care trebuie să adapteze metodele tradiționale și să creeze activități care să stimuleze interesul și implicarea copiilor.

Pași spre literație și gândire critică
În era digitală, literația nu mai este definită strict prin capacitatea de a citi și a scrie, ci prin abilitatea de a înțelege, analiza, sintetiza și utiliza informația în mod eficient. În învățământul primar, aceste competențe se formează încă din clasa I, când elevul își dezvoltă primele instrumente cognitive și lingvistice esențiale.

Jocuri de dezvoltare a inteligenței emoționale la copii
Inteligența emoțională (IE) reprezintă capacitatea de a identifica, înțelege, exprima și gestiona emoțiile personale și ale celorlalți. Pentru copii, dezvoltarea acestei abilități este esențială nu doar pentru succesul academic, ci și pentru o bună integrare socială, adaptabilitate și sănătate mintală.

Integrarea tehnologiilor digitale în educație
Digitalizarea accelerată a ultimului deceniu a modificat profund paradigmele educaționale. De la simpla utilizare a tehnologiei ca suport, am trecut la o nouă viziune în care tehnologia devine un partener activ în procesul de predare-învățare-evaluare.
Acest articol explorează beneficiile, provocările și bunele practici în integrarea tehnologiilor digitale în educație, oferind totodată recomandări strategice pentru valorificarea lor eficientă.

Alimentația nesănătoasă și efectele ei ascunse asupra dezvoltării cognitive la copii (Studiu)
Într-o societate modernă caracterizată prin ritm alert și stil de viață urbanizat, alimentația copiilor a devenit o preocupare majoră pentru părinți, educatori și specialiști în sănătate publică. Accesibilitatea crescută la alimente ultraprocesate, cu conținut ridicat de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi chimici, influențează profund comportamentele alimentare ale celor mici. Deși efectele vizibile — cum ar fi obezitatea infantilă sau afecțiunile metabolice — sunt ușor de recunoscut, există un aspect mult mai subtil și periculos: impactul alimentației nesănătoase asupra dezvoltării cognitive a copiilor.
