This article investigates the didactic and methodological value of integrating media education within high school Romanian language and literature classes, focusing on developing critical thinking through the deconstruction of fake news and digital manipulation strategies. Within an information ecosystem governed by aggressive recommendation algorithms and the rapid proliferation of hybrid disinformation, high school students exhibit a major vulnerability in functional literacy, becoming passive consumers in the absence of adequate evaluation frameworks. The study demonstrates that limiting instruction to the exclusive analysis of classical literary texts widens the gap between school competencies and the daily reality of digital natives, whereas extending the analytical scope to digital media discourse positively reconfigures the social utility of the discipline.
Tehnici și strategii de reducere a comportamentelor agresive la elevii cu CES
Intervențiile psihopedagogice destinate elevilor cu CES, în special celor cu dizabilitate intelectuală ușoară, se bazează pe o serie de tehnici validate științific, adaptate nivelului lor de dezvoltare cognitivă și socio-afectivă (Roșan, 2015; Gherguț, 2016). Literatura de specialitate subliniază faptul că aceste tehnici sunt cu atât mai eficiente cu cât sunt aplicate într-un cadru predictibil, repetitiv și multisenzorial, care facilitează înțelegerea și generalizarea comportamentelor dezirabile (Barkley, 2009).
Analiza comparativă a impactului profesorului de sprijin în dezvoltarea cognitivă a elevilor cu CES (Studiu)
Articolul prezintă un studiu comparativ privind impactul profesorului de sprijin/itinerant asupra dezvoltării cognitive a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) integrați în școlile de masă. Pornind de la premisa că educația incluzivă presupune valorificarea resurselor umane specializate ale școlii, cercetarea analizează diferențele de performanță școlară – în ariile de limbaj și comunicare, respectiv competențe matematice – între un eșantion experimental de 30 de elevi cu CES asistați de un cadru didactic itinerant și un eșantion de control de 30 de elevi aflați în școli fără un astfel de sprijin. Datele obținute prin probe standardizate aplicate individual demonstrează că prezența profesorului de sprijin generează progrese cognitive semnificative: 40% dintre elevii asistați ating performanțe înalte în aria lingvistică, față de 16,67% în eșantionul de control, iar 53,33% înregistrează rezultate ridicate la competențe matematice, față de un procent critic de performanțe scăzute în grupul neasistat. Studiul susține necesitatea extinderii și consolidării rețelei de profesori de sprijin ca factor esențial al calității educației incluzive.
Clasa pregătitoare – fundament al adaptării școlare și al dezvoltării competențelor-cheie. Studiu privind progresul educațional la finalul anului școlar
Clasa pregătitoare reprezintă o etapă esențială în parcursul educațional al copilului, având rolul de a facilita tranziția de la mediul preșcolar la cel școlar. Prezentul studiu urmărește analiza progresului educațional, cognitiv și socio-emoțional al elevilor la finalul anului școlar, evidențiind impactul activităților desfășurate asupra dezvoltării competențelor-cheie. Datele au fost colectate prin observație sistematică, analiza portofoliilor și evaluarea comportamentelor de învățare. Rezultatele indică o îmbunătățire semnificativă a capacității de comunicare, a autonomiei personale, a relaționării sociale și a motivației pentru învățare.
Future-Ready Kids – Împreună pentru copiii pregătiți pentru viitor (Proiect eTwinning)
Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, educația are misiunea de a pregăti elevii nu doar pentru prezent, ci și pentru provocările viitorului. Pornind de la această idee, școli din Turcia, România, Grecia și Polonia au colaborat în cadrul proiectului eTwinning „Future-Ready Kids”, un proiect internațional care a urmărit dezvoltarea competențelor esențiale ale secolului XXI și formarea unor elevi responsabili, creativi și implicați în viața comunității.
Contemporary Literature as a Bridge to the Classics: An Integrated Approach in Senior High School
The study of classical and canonical literature in senior high school currently faces a major reception deficit among students, a phenomenon generated by linguistic, thematic, and mindset barriers. This methodological rupture frequently leads to passive or superficial reading, or even to the complete abandonment of text engagement—an issue extensively documented in recent research on deep written text processing difficulties at the high school level. This paper proposes a radical curricular optimization through the implementation of an integrated and comparative approach, utilizing contemporary (postmodern and current) texts as a hermeneutic gateway to the great classics. The approach is grounded in leveraging intertextuality as a powerful self-regulated learning (SRL) strategy, a mechanism that allows students to consciously monitor their comprehension processes by establishing complex connections and structural parallels across literary eras. The article details action research centered on the use of intertextual correspondence matrices within applicable modules focused on deconstructing the Eminescian myth and re-evaluating Caragiale’s prose.
Despre Nevoia de omenesc și de omenie exemplificată prin învățare creativă
Decalogul educației formulat de matematicianul-filozof Solomon Marcus în „Cele 10 nevoi umane” (1) poate reprezenta atât pretextul, cât și fundamentul unor abordări transdisciplinare ale conținuturilor Programelor care orientează învățarea.
Anul școlar 2025-2026 se desfășoară, pentru cercurile de lectură care colaborează și se inspiră din provocările Lecturiadei, sub auspiciile nevoii nr. 8 – Nevoia de omenesc și de omenie.
Lucian Blaga, poetul preferat al adolescenților din secolul XXI
Ce valori ar avea în comun adolescentul de astăzi cu poezia lui Blaga?! O întrebare retorică, desigur, deoarece putem identifica foarte ușor niște fire roșii ce leagă mentalitatea unui tânăr din zilele noastre de spiritul prezent în versurile unui poet modernist din secolul XX.
Cartea, dincolo de pagină: Proiecte transdisciplinare (lectură – istorie – arte) în receptarea textului literar de graniță
Prezentul articol propune o paradigmă didactică inovatoare, fundamentată pe principiile transdisciplinarității și orientată spre dezvoltarea abilităților de viață (life skills) în învățământul liceal, având ca ax central receptarea textelor situate la granița ficțiunii cu documentul (jurnale, memorii, corespondență). În contextul educațional contemporan, marcat de o fragmentare profundă a cunoștințelor și de o rezistență vizibilă a elevilor față de formele tradiționale de analiză textuală, se impune o reconfigurare a strategiilor de predare [1]. Studiul demonstrează că izolarea mono-disciplinară a literaturii reduce impactul formativ al operei de artă, în timp ce corelarea organică a textului cu reperele istoriografice și manifestările artelor vizuale specifice unei epoci conferă tridimensionalitate procesului de învățare [2].
Enhancing EFL Vocabulary Acquisition and Classroom Engagement Through Digitally Gamified Learning Paradigms: A Comparative Case Study of Low-Proficiency Learners
This case study examines a practical approach to helping 7th-grade students at a secondary school in a small town, who face significant challenges learning English. Many students enter lower secondary school with severe learning gaps, a very weak vocabulary base, and high anxiety when speaking. Traditional methods—like copying long lists of words and translating heavy textbook passages—often fail this group, causing them to fall further behind and lose interest.