Există lecții care nu încap între paginile unui manual și amintiri care se construiesc dincolo de băncile școlii. Sunt lecțiile învățate pe o scenă de teatru, în fața unui exponat care stârnește curiozitatea, în dialogul cu un polițist, în jocurile cu prietenii sau în momentele simple în care copiii împart bucuria de a fi împreună. Pentru elevii din ciclul primar, fiecare asemenea experiență poate deveni o fereastră deschisă către lume și o ocazie de a descoperi nu doar lucruri noi, ci și propriile emoții, aptitudini și posibilități.
Proiect de voluntariat la Școala Gimnazială Nicolae Iorga din Bacău: Bucuria de a dărui
Articolul prezintă proiectul „Bucuria de a dărui”, desfășurat de Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Bacău în perioada 28 septembrie 2026 – 18 iunie 2027, în parteneriat cu parohia „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Căbești 2, Podul Turcului. Proiectul se înscrie în domeniul educației civice și al voluntariatului și își propune dezvoltarea personală a preșcolarilor și elevilor prin activități de dăruire: strângerea și oferirea de bunuri unor copii și persoane vârstnice vulnerabile, confecționarea și dăruirea de mărțișoare, realizarea unui concurs de desen pe tema Paștelui. Sunt descrise etapele, modalitățile de monitorizare și evaluare și strategia de continuitate. Valoarea educativă vizată privește formarea empatiei și a respectului, consolidarea stimei de sine și întărirea relației dintre familie, elev și școală. Articolul reliefează ideea că voluntariatul, înțeles ca responsabilitate câștigată prin muncă, poate deveni un spațiu de învățare socială și civică integrat în activitatea școlară.
Repere în trecutul îndepărtat și mediu al omenirii
Educația generațiilor tinere trebuie să includă trecutul omenirii, nu numai din curiozitate, ci și pentru a trage învățăminte în proiectarea viitorului. După Tudor Vianu, „Istoria este obiectul cel mai interesant al cunoașterii și elementul fundamental al culturii. Este cult cu adevărat numai omul care știe de unde vine, și încotro se îndreaptă”.
Cunoașterea trecutului se face prin cercetări arheologice, care se bazează pe surse scrise (inscripții, documente, cărți, hărți) și nescrise (unelte, arme, vase, podoabe, construcții).
Ciocoii vechi și noi, de Nicolae Filimon – o abordare în spiritul modelului curricular al dezvoltării personale a elevului
Programa școlară în vigoare pentru disciplina limba și literatura română (filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie) prevede studiul începuturilor romanului românesc, iar numele lui Nicolae Filimon figurează în lista autorilor recomandați. Astfel, „Ciocoii vechi și noi” revine în atenția profesorului de literatură română, după o perioadă în care această scriere a ocupat o poziție marginală determinată de neatribuirea unui spațiu distinct în programele școlare din ultimele două decenii.
Limite clare și relații calde în educația timpurie: colaborarea dintre grădiniță și familie
Educația copilului preșcolar se construiește prin experiențele trăite în familie și la grădiniță. Felul în care adultul răspunde unei întrebări, stabilește o regulă sau intervine într-un conflict îi oferă copilului repere despre sine și despre relațiile cu ceilalți. În situații aparent simple, precum despărțirea de părinte, împărțirea materialelor sau pregătirea pentru masă, copilul exersează comunicarea, autonomia și participarea la viața grupului.
Considerații generale privind preșcolaritatea
Perioada preșcolară a fost denumită de-a lungul timpului vârsta de aur a copilăriei, vârsta micului faur, vârsta simbolică. Vârsta preșcolarității aduce importante schimbări atât în sfera dezvoltării fizice, psihice, cât și a vieții relaționale, sunt realizate o serie de achiziții psiho-comportamentale fundamentale, iar calitatea acestora va influența nivelul de adaptare și integararea copilului în dezvoltarea lui ulterioară.
Educația interculturală și internaționalizarea școlii publice – experiența unui program-pilot de limba coreeană la Școala Gimnazială Nr. 1 din Mogoșoaia
Educația contemporană presupune mai mult decât transmiterea unor cunoștințe prevăzute în curriculumul național. Într-o societate caracterizată de globalizare, mobilitate și diversitate culturală, școala are responsabilitatea de a forma elevi capabili să comunice, să colaboreze și să manifeste respect față de valorile altor culturi.
Glasul care trezește rugăciunea – între emoție, credință și har
În viața Bisericii Ortodoxe, glasul slujitorului este mai mult decât un mijloc de rostire a rugăciunilor și de vestire a învățăturii de credință. Prin limpezimea și căldura lui, cuvântul liturgic poate ajunge mai adânc în inima credinciosului, îndemnându-l la reculegere, pocăință și rugăciune. Unele glasuri aduc liniște, altele mângâiere, iar altele trezesc lacrimi și dorul de Dumnezeu. Dincolo de frumusețea lor sonoră, toate sunt chemate să slujească întâlnirii omului cu Dumnezeu.
Între algoritm și empatie
Inteligența artificială generativă intră rapid în spațiul educațional, oferind oportunități de personalizare a învățării, accesibilizare și sprijin pentru profesori. Utilizarea sa în contexte care implică elevi ridică însă întrebări privind protecția datelor, echitatea, acuratețea informației și păstrarea relației umane. Articolul propune un cadru pedagogic de utilizare responsabilă, cu accent pe rolul profesorului și al consilierului școlar. Sunt formulate repere aplicabile în activitatea didactică și de consiliere, în acord cu recomandări internaționale privind educația și drepturile copilului.
Erasmus+ Learning, Sharing and Growing Together: A Teacher’s Training Experience in Barcelona
Taking part in the Erasmus+ programme was a valuable experience for me, both professionally and personally. The training course I attended in Barcelona, Spain, gave me the opportunity to discover new teaching methods, exchange ideas with European colleagues and reflect on how I can improve my daily work with students.