Încadrată într-un context geografic, istoric, cultural complex și dinamic, România este un spațiu care nu face excepție de la tendința actuală de accentuare a diversității structurilor sociale. În acest context, educația interculturală a devenit o temă de actualitate în școala și în societatea românească.
Predare și evaluare bazată pe rezultate aliniate constructiv
Fiecare profesor are o teorie despre ce reprezintă predarea, chiar dacă nu au o formulare explicită a respective teorii. Acestea percepții afectează mediul pe care îl creează în clasele în care predau. În urma a două studii empirice, s-a observat că predarea profesorilor poate fi încadrată în două categorii: transmiterea de cunoștințe și facilitarea învățării. Transmiterea de cunoștințe e ceea ce mai vedem numit ca și predare clasică, unde profesorul transmite direct informațiile către elevi și se axează pe activitățile proprii, nu a elevilor. Aceasta s-a observat că rezultă în învățare superficială. Facilitarea învățării, în schimb, presupune un profesor care se concentrează pe ceea ce elevii fac și gândesc. În cazul facilitării învățării, s-a observat că elevii sunt mai probabili sa aprofundeze și s-au observat rezultate mai bune.
Proiectul eTwinning „3 apples fell from the sky”
Proiectul „3 apples fell from the sky” este un proiect european cu 15 parteneri, printre care 1 din Azerbaidjan, 1 din Croația, 2 din Albania, 1 din România, 10 din Turcia, desfășurat cu elevi cu vârsta cuprinsă între 7-11 ani, în perioada septembrie 2020 – ianuarie 2021. Poveștile noastre tradiționale, care au un loc important în transferul moștenirii noastre culturale imateriale, conțin valorile universale indispensabile societății noastre (bunătate, sinceritate, iubire, cooperare, cinste), și au, în același timp, un rol foarte important în dobândirea acestor valori. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți învățarea elevilor prin utilizarea instrumentelor Web 2, de a ajuta elevii să dobândească alfabetizare digitală, de a crește persoane care folosesc limba în mod eficient, de a dezvolta abilități de exprimare în limba română și în alte limbi străine (engleză, turcă).
Let’s Play Coding
Implementarea educației STEM în învățământul primar presupune o abordare modernă a programelor școlare, corelând matematica și științele cu cunoștințe de inginerie și tehnologie sau chiar de arte, inovație sau literatură, pornind de la investigarea realității.
Pe tot parcursul anului școlar 2021-2022, elevii mei din clasa I B au desfășurat săptămânal activități de inițiere în programare cu ozoboți, în colaborare cu doamna bibliotecară Isabela Savioli, în cadrul unui parteneriat între American Corner de la Biblioteca județeană „Gheorghe Asachi” Iași și Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”.
Și noi putem! (Mobilități Erasmus+)
Și noi putem… și putem atât de frumos și bine, apreciați fiind în țară, dar mai ales de către partenerii și colaboratorii străini întâlniți în timpul mobilităților! Proiectele Erasmus+ sunt o experiență inedită pentru elevii cu CES, dar foarte utilă pentru viitorii absolvenți ai C.S.E.I. ”Sfânta Filofteia” Ștefănești. Ne aflăm la a doua experiență de acest fel, vom continua pe acest drum, în beneficiul elevilor noștri, dar și al cadrelor didactice, pentru că experiențele dobândite aduc plus valoare prin acumulare de cunoștințe, experiențe noi personale și profesionale.
Atelierele de Vară Șotron. Aspecte definitorii ale programului național destinat preșcolarilor și elevilor aflați în situații vulnerabile
Finalizarea cu succes în lunile iunie-iulie 2022 a sesiunilor de formare organizate de Asociația OvidiuRo (și a cursului Magia lecturii – pentru încurajarea citirii cu (și) pentru copiii de vârstă mică) mi-au înlesnit intrarea într-un proiect interesant – ofertant din mai multe perspective. Este vorba despre coordonarea unui Atelier de Vară Șotron, destinat copiilor aflați în dificultate/ vulnerabili, dintr-o zonă defavorizată din punct de vedere socio economic a județului Iași. Mărturisesc că nu mai organizasem ateliere de vară de niciun tip, așadar, demersul a fost, cel puțin la debutul său o provocare, temerile risipindu-mi-se însă pe măsură ce reluam informațiile din sesiunile de formare, spre a mă asigura că am prins esența și obiectivele proiectului.
Articolul de față își propune să inventarieze câteva dintre valențele formative ale acestui modulul educațional, punctând, de asemenea, elementele de specificitate care îi conferă de mai bine de două decenii unicitatea în spațiul românesc, printre proiectele de vară pentru preșcolari.
Viitor sănătos pentru om și planetă – educație durabilă în școala noastră, prin exemple
În dorinţa de progres şi creştere economică cu orice preţ, omul a uitat, adesea, că este şi parte a sistemului natural, intervenind, uneori, peste capacitatea de suport a acestuia. Astfel, au apărut dezechilibre ale căror efecte deja se simt, preocupările la nivel mondial fiind tot mai accentuate în direcţia contracarării acestor efecte. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural.
Obiceiuri ecologice încă de la grădiniță
Pornind de la faptul că ne dorim cu toții o planetă mai curată am ajuns la concluzia că trebuie să învățăm micii copii care pășesc pragul grădiniței că pot deveni adulți responsabili. Aceștia au nevoie să conștientizeze că tot ce folosesc și consumă lasă o urmă asupra mediului. În ciuda lipsei de infrastructură pentru colectarea selectivă și a lacunelor din învățământ când vine vorba de ecoeducație, există încă soluții și metode la îndemână pentru formarea unor generații cât mai responsabile.
Reziliența la școală – avantaje, limite și provocări
Revendicat din științele exacte, termenul de „reziliență” a fost transplantat şi în alte sfere de interes, devenind sinonim cu abilitatea cuiva de a reveni la normalitate după ce a suferit un şoc (emoţional, economic, medical etc.). În domeniul educațional, care operează cu indivizi de diverse vârste, cu diverse nevoi, dar, mai ales, cu variate formule de gândire, termenul a fost împrumutat cu succes, nuanţându-şi semnificaţiile pentru a oferi o înţelegere corectă a lumii. O definiţie de lucru oferită de Howard & Johnson abordează rezilienţa drept capacitatea sau procesul de adaptare eficientă care, în urma unor experienţe de şoc, ajută individul să continue să îşi urmărească obiectivele.
Metode didactice inovative pentru lecțiile de biologie
Un profesor al secolului XXI trebuie să creeze elevilor un mediu de învățare potrivit pentru descoperirea de noi cunoștințe, pentru formarea de noi deprinderi și abilități practice, pentru dezvoltarea gândirii logice și a creativității, toate acestea adaptate societății moderne în care trăim. Aceste obiective pot fi îndeplinite prin utilizarea la clasă a unora dintre cele mai inovative metode de predare, cum sunt: învățarea pe bază de proiecte (Project Based Learning), învățarea colaborativă (Aronson Puzzle), Design Thinking.
Acest articol prezintă trei metode didactice inovative, care pot fi utilizate cu succes la disciplina biologie, pe care le-am studiat și experimentat în cadrul cursului de formare profesională, „4 Tools for Innovative Education: Project Based Learning, Cooperative Learning, Design Thinking and Educative Coaching”, desfășurat în perioada 11-15 iulie 2022 la Valencia și organizat de ESMOVIA, în cadrul programului Erasmus+ KA1.