Prezenta lucrare analizează eficiența integrării resurselor educaționale deschise (RED) în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina biologie. Într-o eră a digitalizării, biologia beneficiază major de pe urma simulărilor interactive și a lecțiilor multimedia.
Cum schimbă inteligența artificială predarea matematicii
În ultimii ani, inteligența artificială a început să influențeze vizibil domeniul educației. Matematica, fiind o disciplină bazată pe logică, algoritmi, raționament și rezolvare de probleme, este una dintre materiile în care aceste instrumente pot fi folosite cu rezultate bune. Aplicațiile precum tutorii virtuali, platformele de generare automată a exercițiilor sau modelele de tip conversațional pot sprijini atât activitatea profesorului, cât și învățarea individuală a elevilor.
Personalizare în învățarea remedială – o variantă de colaborare a profesorului cu un asistent A.I.
Dacă e să spun care este elementul de maximă noutate care definește acest an școlar al meu, este clar că este vorba despre folosirea inteligenței artificiale. Recunosc sincer că am fost foarte reticentă, în momentul în care, brusc, a început să se discute despre A.I. peste tot. Încetul cu încetul, am realizat că este un punct de început, că A.I.-ul face și va face parte din viețile noastre tot mai mult, din acest moment, așa că am decis „să-i dau o șansă” și să-mi dau și mie șansa de a recunoaște ceea ce este produs A.I., de a înțelege, de a învăța să lucrez și, mai mult decât orice, de a învăța să folosesc inteligența artificială.
De la Galați la Rethymno: O școală care respiră sustenabilitate
Articolul descrie pe scurt experiența unui director român în inima educației ecologice grecești — și lecțiile aduse acasă pentru Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” din Galați. Mobilitatea de tip job shadowing a fost realizată în cadrul programului Erasmus+ KA1, cu scopul de a prelua modele de bună practică în educația pentru sustenabilitate și managementul ecologic școlar.
Gestionarea stresului la simularea Evaluării naționale: Rolul feedback-ului constructiv în ora de limba și literatura română
Nota de la simulare: verdict sau diagnostic? Între teama de foaia albă și presiunea baremului, elevii de clasa a VIII-a traversează în perioada simulărilor un adevărat carusel emoțional. Pentru profesorul de limba și literatura română, această etapă nu este doar o verificare a cunoștințelor, ci un moment critic în care feedback-ul constructiv poate face diferența între blocaj și progres. În acest articol, explorăm strategii concrete prin care putem transforma rezultatele simulării dintr-o sursă de stres într-un instrument de învățare, punând accent pe puterea cuvântului care încurajează și pe tehnicile de reglare a învățării care clădesc încrederea elevului în pragul examenului real.
Prezenta lucrare analizează impactul feedback-ului formativ asupra diminuării anxietății elevilor de clasa a VIII-a în perioada simulărilor pentru Evaluarea națională. Articolul propune o mutare a accentului de pe funcția coercitivă a notei către funcția de diagnostic a evaluării. Prin utilizarea unui studiu de caz bazat pe textul „Popa Tanda” de Ioan Slavici, lucrarea demonstrează cum instrumente precum „Codul Culorilor” și „Jurnalul de erori” pot transforma eșecul punctual într-o resursă de învățare durabilă și o creștere a încrederii în sine a elevului.
EmpowerAId CoP – comunitatea de practică, un spațiu de reflecție și de schimb de experiențe inovatoare
Simpozionul „Inovare, Empatie și Gândire Critică în Designul Educațional”, desfășurat la Școala Gimnazială Nr. 29 Galați, a constituit un spațiu de reflecție și schimb profesional dedicat integrării tehnologiilor moderne în practica didactică. Articolul prezintă principalele momente ale evenimentului, cu accent pe resursele educaționale dezvoltate în cadrul proiectului EmpowerAId și pe rolul comunităților de practică în diseminarea unor modele inovatoare de predare–învățare–evaluare bazate pe inteligență artificială.
À la découverte du monde numérique ! – un proiect eTwinning pentru dezvoltarea competențelor lingvistice și digitale
În contextul actual, în care educația digitală și competențele lingvistice reprezintă piloni esențiali ai formării elevilor, proiectele eTwinning oferă un cadru ideal pentru învățare autentică, colaborativă și interdisciplinară. Proiectul „À la découverte du monde numérique!”, implementat în anul școlar 2025–2026, se adresează elevilor aflați la începutul studiului limbii franceze (nivel A1), propunând o abordare modernă, centrată pe utilizarea instrumentelor digitale.
Universul Micului Prinț: Valențe ale învățării integrate în cadrul clubului de lectură la clasa a III-a
Lectura nu este doar un act de descifrare a semnelor grafice, ci o experiență multisenzorială care, atunci când este proiectată metodic sub forma unui Club de lectură, poate transforma profilul cognitiv și emoțional al elevului de clasa a III-a. Proiectul dedicat capodoperei lui Antoine de Saint-Exupéry, „Micul Prinț”, desfășurat pe parcursul a patru săptămâni cu un colectiv de 27 de elevi, reprezintă un model de bune practici în ceea ce privește învățarea integrată și colaborativă.
O călătorie de descoperire și învățare. Experiența clasei a II-a B în programul Școala altfel
În perioada 16-20 decembrie 2024, elevii clasei a II-a B au luat parte la programul național „Școala altfel”, o inițiativă menită să scoată procesul educațional din cadrul tradițional al sălii de clasă și să faciliteze învățarea prin experiență directă, creativitate și interacțiune socială. Săptămâna a fost structurată pentru a oferi copiilor un mix echilibrat de educație civică, creativitate artistică, siguranță personală și competențe digitale.
Jocul didactic ca punte între grădiniță și școală – continuitatea învățării prin joc la clasa pregătitoare
Trecerea de la grădiniță la școală reprezintă, în viața copilului, una dintre cele mai delicate tranziții. Pentru un copil de șase ani, înscrierea în clasa pregătitoare înseamnă nu doar schimbarea unui spațiu fizic, ci și înlocuirea unei lumi familiare — a jocului liber, a rutinelor blânde, a educatoarei cunoscute — cu un univers cu reguli noi, cu cerințe diferite și cu o autoritate didactică nouă. În acest moment de cumpănă, jocul didactic se dovedește instrumentul ideal de continuitate: el păstrează legătura cu universul afectiv al copilului prescolar și, în același timp, deschide ușa către rigorile învățării școlare. Articolul de față, scris din perspectiva unei educatoare care a însoțit copiii pană în pragul școlii, propune câteva repere teoretice și practice privind valorificarea jocului didactic la clasa pregătitoare ca punte pedagogică între cele două niveluri de învățământ.